DECIZIA nr. 35 din 4 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, ale art. 28 alin. (3) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 și ale art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, excepție ridicată de Societatea Retim Ecologic Service – S.A. din Timișoara în Dosarul nr. 8.353/30/2016 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.766D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Cristina Vlădescu, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că textul legal criticat este neconstituțional în măsura în care se aplică unui contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare încheiat sub reglementarea legală anterioară. Astfel, modificarea regimului juridic al bunurilor de retur aferente unui contract încheiat în anul 2006 printr-o lege ulterioară încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. Aceste bunuri realizate din fonduri private urmează să treacă, în condițiile legii criticate, în mod gratuit și libere de orice sarcini, în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale. Totodată, legea impune părților să încheie un act adițional prin care să se modifice regimul juridic al acestor bunuri. Se apreciază că o astfel de măsură, pe lângă caracterul său retroactiv, apare ca o expropriere. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, în cauză, contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a fost încheiat în anul 2006, iar ulterior s-a modificat regimul bunurilor de retur. Astfel, ține de opțiunea prestatorului dacă în noile condiții va încheia contractul, ceea ce înseamnă că se pune o problemă de contractare în noile condiții legale, condiții care nu sunt impuse în mod unilateral. Se concluzionează în sensul că aspectele relevate nu reprezintă critici de natură constituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 31 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.353/30/2016, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, ale art. 28 alin. (3) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 și ale art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, excepție ridicată de Societatea Retim Ecologic Service – S.A. din Timișoara într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații prin care se solicită, în esență, anularea unei hotărâri a Consiliului Local Timișoara privind modificarea și completarea, ca urmare a modificărilor legislative, prin act adițional, a unui contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune, încheiat la 31 iulie 2006, sub aspectul situației juridice a bunurilor de retur. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, în cauză, contractul de concesiune privind serviciul de salubrizare a fost încheiat la data de 31 iulie 2006, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 346/2004, al Legii nr. 326/2001 și al Ordonanței Guvernului nr. 87/2001, iar autoritatea contractantă a dispus modificarea acestuia sub aspectul regimului juridic al bunurilor de retur în temeiul unor norme juridice care nu erau în vigoare la momentul încheierii contractului, și anume art. 28 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 și art. 25 alin. (5) din Legea nr. 51/2006, ceea ce încalcă principiul neretroactivității legii. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale referitoare la acest principiu constituțional și se concluzionează că, propunându-se modificarea unui act juridic sub aspectul regimului juridic al bunurilor de retur prin raportare la o legislație care nu era în vigoare la momentul încheierii acestui act juridic, sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, element component al securității juridice. … 7.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor. Prin urmare, textele legale criticate, producând efecte juridice numai pentru viitor de la data intrării lor în vigoare, nu impun operatorilor de drept privat obligații pentru trecut, în condițiile în care contractul încheiat este unul cu executare succesivă. Obligațiile care cad în sarcina operatorilor privați produc efecte pentru viitor, textele analizate vizând prestații viitoare pe care contractanții trebuie să le execute în temeiul unui contract cu executare succesivă. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 25 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, ale art. 28 alin. (3) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 8 septembrie 2014, și ale art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 8 iulie 2014, care au următorul conținut:– Art. 25 alin. (5) din Legea nr. 51/2006: „Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiții impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuit și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale și sunt integrate domeniului public al acestora.“;  … – Art. 28 alin. (3) din Legea nr. 101/2006: „(3) Investițiile în infrastructura specifică serviciilor de salubrizare care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur; bunurile astfel realizate rămân în proprietatea operatorilor pe toată durata contractului de delegare a gestiunii și revin de drept, la expirarea contractului, gratuit și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale, fiind integrate domeniului public al acestora. În contractul de delegare a gestiunii se vor menționa bunurile de retur, respectiv modul de repartiție a categoriilor de bunuri realizate de operator până la încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.“; … – Art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014: „(2) Prevederile legale care vor avea ca efect modificarea clauzelor contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare și a altor documente aferente acestora vor fi preluate prin acte adiționale. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile contractante vor fi obligate să încheie actele adiționale în vederea modificării textului contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare și a altor documente aferente acestora“. …  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta are drept premisă faptul că, la momentul încheierii contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune din 31 iulie 2006, bunurile de retur, potrivit art. 13 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 1 septembrie 2001, în măsura în care investitorul privat le realizează din fonduri proprii rămâneau în proprietatea acestuia pe toată perioada derulării contractului de concesiune, precum și după expirarea acestuia, dacă nu s-a stabilit altfel, pe când, prin art. 25 alin. (5) din Legea nr. 51/2006 și art. 28 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, care a abrogat ordonanța antereferită, s-a stabilit că bunurile de retur rămân în proprietatea operatorilor pe toată durata contractului de delegare a gestiunii și revin de drept, la expirarea contractului, gratuit și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale, fiind integrate domeniului public al acestora. În consecință, se trage concluzia potrivit căreia dispozițiile legale criticate – care stabilesc situația juridică a bunurilor de retur, precum și obligația de modificare a clauzelor contractuale – intrate în vigoare în cursul anilor 2007 și 2014, întrucât se aplică și contractelor de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune, încheiate anterior anului 2007, sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție. … 15.Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că, după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. Este o regulă imperativă de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). De asemenea, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că prin dispozițiile sale legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 160 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 11 aprilie 2017, paragraful 16). … 16.În jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 19), Curtea a mai statuat că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiile neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). În mod corelativ, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit factum). … 17.În cauză, Curtea constată că Legea nr. 51/2006 stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice [art. 1 alin. (1)] și are în vedere următoarele servicii de utilități publice: alimentarea cu apă; canalizarea și epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităților; iluminatul public; alimentarea cu gaze naturale; transportul public local de călători [art. 1 alin. (2)]. Această lege reglementează regimul juridic al serviciilor de utilități publice, iar unul dintre elementele definitorii al acestuia este gestiunea lor, aceasta antamând și regimul juridic al bunurilor de retur (potrivit textului criticat „Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiții impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur“). … 18.Legea nr. 101/2006 stabilește cadrul juridic unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanțarea și controlul funcționării serviciului public de salubrizare a localităților [art. 1 alin. (1)]. Această lege reglementează regimul juridic al serviciului de salubrizare a localităților, iar unul dintre elementele definitorii al acestuia este finanțarea lor, aceasta antamând și regimul juridic al bunurilor de retur (potrivit textului criticat, „investițiile în infrastructura specifică serviciilor de salubrizare care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur“). … 19.Curtea reține că dispozițiile legale criticate reglementează aspecte ale gestionării serviciilor de utilități publice și ale finanțării serviciului public de salubrizare a localităților, așadar, elementele de bază ale acestora, ceea ce înseamnă că ele vizează regimul primar al serviciului public de salubrizare a localităților, și nu cel secundar rezultat/ derivat din regimul primar imperativ. O asemenea reglementare se constituie într-un statut legal al serviciului antereferit de ordine publică și se aplică atât situațiilor viitoare, cât și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi; astfel, rezultă că în cauză se pune problema aplicării imediate a legii noi, aspect care nu trebuie confundat cu retroactivitatea. Aplicarea imediată a legii noi cu privire la un contract încheiat anterior intrării sale în vigoare nu atinge efectele produse din raportul anterior, dacă acestea s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, însă, cu privire la efectele neconsumate rezultate din situațiile juridice născute înainte de intrarea în vigoare a legii noi, aceasta din urmă este de imediată aplicare, fără a fi retroactivă. … 20.În coordonatele antereferite, legea nouă refuză supraviețuirea legii abrogate, iar contractul care tranzitează domeniul său propriu de reglementare se supune legii noi în privința efectelor juridice neconsumate rezultate din situațiile juridice născute înainte de intrarea sa în vigoare. De aceea, chiar dacă art. 25 alin. (5) din Legea nr. 51/2006 și art. 28 alin. (3) din Legea nr. 101/2006 modifică un element esențial al regimului juridic al contractelor de delegare de gestiune încheiate anterior intrării lor în vigoare, ele nu sunt retroactive, întrucât vizează efectele neconsumate rezultate din situațiile juridice născute înainte de intrarea în vigoare a legii noi. … 21.În ceea ce privește art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, Curtea constată că acest text consacră o reglementare cu un pronunțat caracter tehnic, consecutivă modificării regimului juridic al bunurilor de retur, ce nu aduce atingere art. 15 alin. (2) din Constituție, din moment ce impune în sarcina autorităților publice ca într-un termen dat să realizeze operațiunea de reactualizare a contractelor de delegare de gestiune încheiate de-a lungul timpului potrivit reglementărilor legale aflate în vigoare. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Retim Ecologic Service – S.A. din Timișoara în Dosarul nr. 8.353/30/2016 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 25 alin. (5) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, ale art. 28 alin. (3) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 și ale art. III alin. (2) din Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește