DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei în Dosarul nr. 2.612/115/2019 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 817D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.793D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Gheorghe-Răzvan Chingaru în Dosarul nr. 4.786/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă – Completul specializat de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea autorului excepției prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.793D/2020 la Dosarul nr. 817D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 254 din 27 aprilie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.612/115/2019, Tribunalul Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția a fost ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții, respectiv restituirea timbrului de mediu. … 8.Prin Încheierea din 11 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.786/109/2019, Tribunalul Argeș – Secția civilă – Completul specializat de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe-Răzvan Chingaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții, respectiv restituirea timbrului de mediu. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 817D/2020, se susține, în esență, că se creează o discriminare între cetățenii care au obținut restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, taxă pe poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbru de mediu pentru autovehicule și cei care, din anumite motive, nu s-au încadrat în termenul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, în condițiile în care sancțiunea, care intervine în cazul stabilirii și perceperii unui impozit sau taxe cu încălcarea flagrantă a dreptului comunitar, raportat la faptul că prevalează aplicarea dreptului Uniunii Europene, este nulitatea absolută, ce poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau pe cale de excepție, instanța fiind obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută, pentru a restabili ordinea de drept încălcată. Caracterul ilegal și contrar dreptului Uniunii Europene al taxei/timbrului de mediu nu poate fi acoperit printr-un act normativ intern, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, prin decăderea din dreptul de a solicita restituirea acestuia, ca urmare a neexercitării acestui drept într-un anumit interval de timp. … 10.Se apreciază că dispozițiile criticate încalcă dreptul de a se adresa justiției pentru a solicita restituirea sumelor achitate cu titlul mai sus menționat și dreptul la un proces echitabil, creând neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, precum și prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ca și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu și dispozițiile din legile interne. … 11.Astfel, dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 au fost emise cu încălcarea flagrantă a principiului securității juridice, principiu ce exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze“. Această regulă, ridicată astăzi la rang de principiu al ordinii juridice europene, a apărut și s-a dezvoltat în practica instanțelor internaționale (pe cale pretoriană). Curtea de Justiție a Comunităților Europene a statuat că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică comunitară și trebuie respectat atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, atunci când acestea își exercită prerogativele conferite de directivele comunitare. … 12.De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa (Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marcks împotriva Belgiei) importanța respectării principiului securității juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și dreptului comunitar. … 13.Printre obligațiile impuse statului de acest principiu se numără și aceea că trebuie evitate deciziile contradictorii și trebuie asigurată coerența jurisprudenței (a se vedea Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Beian împotriva României, paragraful 39). Principiul securității juridice este consacrat în mod explicit în legătură cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Convenție, respectiv dreptul la un proces echitabil. În numeroase cauze împotriva României, de exemplu Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu împotriva României, această instanță a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice. … 14.Așa fiind, elementele pe care se bazează principiul securității juridice sunt certitudinea și predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare pentru a menține încrederea legitimă a cetățenilor în activitatea instanțelor. De multe ori, principiul securității juridice este asociat cu principiul încrederii legitime, care impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă (Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunțată în Cauza C-91/92 – Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza C-314/85 – Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost). … 15.Se mai menționează, în esență, încălcarea principiului cooperării loiale, a cărui respectare trebuie să fie verificată în speță de instanța de trimitere, și a principiului echivalenței, care trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru acțiunile întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acțiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern. … 16.Se afirmă că procedura administrativă prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 are un caracter special administrativ, iar, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituție, jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și constituie o măsură de protecție care nu poate avea ca scop limitarea accesului la justiție, reglementat de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. … 17.De asemenea, în Dosarul nr. 1.793D/2020, prin raportare la art. 11 din Constituție, se susține, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu referire la Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunțată în Cauza C-288/14 – Silvia Ciup împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, și Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunțată în Cauza C-200/14 – Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Mediaș, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, Administrației Fondului pentru Mediu, statul român are obligația de a restitui taxele auto nelegal colectate, iar orice demers care s-ar impune contribuabilului și un eventual termen-limită alocat pentru efectuarea unui asemenea demers, a cărui depășire este sancționată cu însăși pierderea dreptului la restituire, ar conduce la încălcarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și, în consecință, a dreptului comunitar, care prevalează în fața dreptului intern. … 18.Tribunalul Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Nu se poate reține că dreptul de acces la o instanță sau egalitatea în fața legii semnifică acordarea posibilității oricărei persoane de a se adresa instanței de judecată fără a fi ținută de respectarea unui termen. Dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, acesta implicând, prin natura sa, o reglementare din partea statului și putând fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. Or, în cazul de față, se reține că toate persoanele care au achitat taxa de poluare, taxa pentru emisiile poluante și timbrul de mediu, indiferent de data plății, au avut la dispoziție un termen de 1 an și aproximativ 3 săptămâni pentru a depune cereri de restituire a sumelor. Această măsură a fost luată ca urmare a numeroaselor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia taxei de poluare/timbrului de mediu prin care s-a constatat incompatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii Europene și raportat la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia sumelor percepute cu încălcarea legislației europene, acesta fiind motivul pentru care, indiferent de data plății taxei, tuturor persoanelor care au achitat respectivele taxe li s-a acordat posibilitatea restituirii, indiferent de momentul achitării acestora. Nu se poate reține că s-ar fi creat o discriminare între cei care au obținut restituirea taxei și cei care nu s-au încadrat în termen, întrucât dispoziția legală criticată se adresează tuturor persoanelor care au plătit taxa la un moment dat, acestea având posibilitatea de formulare a cererii oricând înăuntrul termenului de 1 an și aproximativ 3 săptămâni; împrejurarea că anumite persoane nu s-au încadrat în termen sau nu au înțeles să uziteze de această posibilitate reglementată de legiuitorul național nu este imputabilă acestuia. … 19.Tribunalul Argeș – Secția civilă – Completul specializat de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că instituirea unei proceduri administrative de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și a unui termen în care contribuabilul poate să recurgă la această procedură nu constituie o încălcare a dreptului european, întrucât prin actul normativ ce cuprinde dispozițiile legale criticate s-au transpus chiar principiile ce decurg din jurisprudența invocată de reclamant, așa cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017. … 20.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Dreptul contribuabililor prevăzuți la alin. (1) de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.“ … 24.Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost abrogată în mod expres prin art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022, însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile legale cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să își producă efecte juridice în cauză. … 25.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (4) privind accesul liber la justiție și art. 148 alin. (1) și (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 671 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1278 din 22 decembrie 2020, și Decizia nr. 254 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 4 august 2023, instanța constituțională respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 27.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 reglementează restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, instituită de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a taxei pe poluare pentru autovehicule prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzute de Legea nr. 9/2012, a timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, precum și a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii. Dreptul contribuabililor prevăzuți la alin. (1) de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Toate aceste taxe impuse și plătite de contribuabili – proprietari auto au fost fiecare în parte constatate ca fiind nelegal percepute de stat prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. … 28.Referitor la critica potrivit căreia instituirea unui termen de decădere până la care pot fi solicitate taxele auto nelegal colectate este contrară atât dreptului Uniunii, cât și Constituției, prin Decizia nr. 671 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 13-18, Curtea a reținut că, așa cum reiese atât din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, cât și din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesității reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a timbrului de mediu pentru autovehicule, ca urmare a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, efectul direct al hotărârilor instanței europene constituindu-l obligația statului român și a autorităților fiscale la restituirea integrală și imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanșare a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, legiuitorul adoptând, astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017. … 29.Curtea a subliniat că formează obiectul procedurii de restituire, pe cale administrativă, sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, reprezentând: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, prevăzută de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008; taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, precum și dobânzile aferente sumelor mai sus menționate, calculate de la data perceperii acestora și până la data restituirii, nivelul dobânzii fiind cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, și anume 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. … 30.Curtea a reținut că reglementarea criticată în speță derogă de la termenele instituite în legislația fiscală, prevăzând că dreptul contribuabililor de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, și anume de la data de 7 august 2017, iar cererile de restituire se depun, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Curtea a apreciat că legiuitorul delegat a instituit această sancțiune a decăderii pentru contribuabilii care nu și-au exercitat dreptul de a depune cererile de restituire a sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, ca o măsură disuasivă și justă, în scopul asigurării securității raporturilor juridice. … 31.Așa cum s-a reținut atât în jurisprudența națională, cât și în literatura de specialitate, dreptul de a obține restituirea impozitelor/taxelor percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii este urmarea și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Prin urmare, statul membru este obligat, în principiu, să restituie taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii. Rațiunea acestui drept este aceea că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european. Modalitățile procedurale aplicabile acțiunilor destinate să asigure protecția drepturilor conferite contribuabililor de dreptul Uniunii nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele care privesc acțiuni similare din dreptul intern (principiul echivalenței) și nici nu trebuie să fie concepute într-un asemenea mod încât să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (principiul efectivității). În privința acestui din urmă principiu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut că stabilirea unor termene rezonabile de introducere a acțiunilor, sub sancțiunea decăderii, în vederea asigurării securității juridice, care protejează în același timp și contribuabilul respectiv, și administrația vizată, este compatibilă cu dreptul Uniunii. Cu toate acestea, pentru a îndeplini funcția de garantare a securității juridice, un termen de prescripție trebuie stabilit în avans. … 32.Curtea a reținut că necesitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege în limitele și în termenele prescrise de normele legale corespunzătoare nu poate constitui o încălcare a dreptului de proprietate, finalitatea fiind aceea de a asigura un climat de ordine, indispensabil exercitării acestora în condiții optime, prevenindu-se astfel eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. … 33.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003). Faptul că persoana interesată, deși cunoștea sau, în considerarea principiului nemo censetur ignorare legem, trebuia să cunoască termenul de valorificare a dreptului de a depune cererea de restituire, nu s-a conformat dispozițiilor normei legale, cu consecințele juridice ce decurg din nerespectarea acesteia, nu este de natură să determine încălcarea art. 44 din Constituție și nici restrângerea exercitării vreunui drept constituțional. … 34.Așa fiind, legiuitorul a condiționat exercitarea dreptului la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, taxă pe poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbru de mediu pentru autovehicule, precum și a dobânzilor datorate de respectarea termenului prevăzut de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, în interiorul căruia trebuia depusă cererea de restituire la organul fiscal competent, în exercitarea competenței sale de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drept, ale căror drepturi sunt în egală măsură ocrotite. … 35.Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că prin Decizia nr. 14 din 22 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 29 septembrie 2015, s-a subliniat că prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunțată în Cauza C-565/11, Mariana Irimie împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației Fondului pentru Mediu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat că „dreptul de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Statul membru este, așadar, obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii (…). În plus, trebuie amintit că, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (…)“. Așa fiind, „plătitorul taxei are dreptul nu numai la restituirea taxei percepute de către statul membru cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, ci și la acoperirea prejudiciului cauzat de indisponibilizarea respectivei sume, ca o completare a drepturilor conferite contribuabilului de prevederile dreptului european care interzic o astfel de taxă“. … 36.Cu privire la procedura administrativă, Curtea a reținut că, potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, cererea de restituire se soluționează prin decizie emisă de către organul fiscal central competent, în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, care se comunică contribuabilului, conform prevederilor art. 47 din același act normativ. Potrivit alin. (7)-(9) ale aceluiași articol, împotriva deciziei prevăzute la alin. (5) contribuabilii pot face contestație în condițiile Legii nr. 207/2015, în termen de 45 de zile de la comunicarea deciziei. Organul competent, prevăzut la art. 272 din Legea nr. 207/2015, soluționează contestația în termenul prevăzut la art. 77 din Legea nr. 207/2015, prin decizie care se comunică de îndată contestatorului. Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi contestate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. … 37.De altfel, în jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 401 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 15 noiembrie 2022, paragraful 15) s-a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional. În plus, dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. … 38.Referitor la pretinsa încălcare a art. 148 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1326 din 31 decembrie 2020, paragraful 31, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost adoptată tocmai având în vedere obligația legislativului de a edicta norme în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe. … 39.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei în Dosarul nr. 2.612/115/2019 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Gheorghe-Răzvan Chingaru în Dosarul nr. 4.786/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă – Completul specializat de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Argeș – Secția civilă – Completul specializat de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește