DECIZIA nr. 349 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Diana Mira Căpitanu în Dosarul nr. 41.324/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 539D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autoarea acesteia critică norme aplicabile unei etape ulterioare a procedurii administrative, textele legale supuse controlului de constituționalitate neavând, în realitate, legătură cu soluționarea cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 104A din 22 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 41.324/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Diana Mira Căpitanu într-o cauză având ca obiect, în principal, obligarea statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să achite contravaloarea unor imobile care au făcut obiectul notificării în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar, în subsidiar, obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor ca în termen de 15 zile să emită, pentru fiecare imobil, câte o decizie de compensare și câte un titlu de plată și obligarea Ministerului Finanțelor Publice la achitarea titlurilor de plată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că realizarea dreptului la despăgubiri prin plata timp de 5 ani, începând cu 2020 și încheind cu 2025, nu echivalează, în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești de recunoaștere a dreptului încă din 2011, cu o protecție reală a dreptului de proprietate și cu garantarea dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și nici nu concordă cu principiul constituțional al aplicării prioritare a reglementărilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului. Autoarea excepției arată că dreptul său la despăgubire pentru imobilele solicitate este un bun, în sensul consacrat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind consfințit prin decizii administrative, dar care nu a fost realizat nici după 19 ani de la formularea notificării de restituire și nici după 11 ani de la prima decizie emisă de autoritățile locale. În acest context, o plată eșalonată timp de 5 ani, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, a despăgubirilor datorate de către statul român, culpabil de refuzul de a da eficiență juridică dreptului de proprietate al autoarei excepției timp de alți 19 ani, nu poate echivala decât cu o încălcare a dreptului de proprietate, garantat de art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție. Consideră că punerea în executare în anul 2020 a unor decizii administrative emise începând cu anul 2008 reprezintă în sine o încălcare a dreptului garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Tergiversarea realizării dreptului prin recunoașterea în favoarea entității administrative a unui beneficiu suplimentar de 5 ani se îndepărtează cu mult de la imperativul garantării dreptului la un proces echitabil în componenta executării hotărârii judecătorești. … 6.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că eșalonarea titlurilor de plată, în contextul factual ce a generat soluția legală, ținându-se cont de cele peste 2.000.000 de cereri de reparație formulate în temeiul tuturor legilor de reparație adoptate, ce au generat o problemă de sistem, conducând la imposibilitatea de soluționare în termenele prevăzute, nu atinge în substanța sa dreptul de proprietate garantat constituțional și nici dispozițiile referitoare la soluționarea într-un termen rezonabil a procesului ori prevalența tratatelor în domeniul drepturilor fundamentale ale omului. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în opinia sa, modalitatea de reglementare a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu este de natură să conducă la încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la un proces echitabil, respectiv a principiului aplicării cu prioritate a reglementărilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut normativ: „(3) În baza cererii deținătorului de puncte, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranșe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 alin. (2) privind prioritatea pactelor și tratatelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și în art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea prin lege în mod egal a proprietății private. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției critică, în esență, faptul că, potrivit textului de lege supus controlului de constituționalitate, titlurile anuale de plată corespunzătoare deciziei de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se emit în tranșe anuale egale, pe parcursul a 5 ani consecutivi, iar nu pentru întreaga valoare a imobilului, cuprinsă în decizia de compensare. … 14.Din actul de sesizare a Curții Constituționale rezultă că, în procesul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, autoarea acesteia a solicitat instanței judecătorești obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită deciziile de compensare prin puncte pentru imobile revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, precum și obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata titlurilor de plată emise pentru respectivele imobile. … 15.Potrivit procedurii reglementate prin Legea nr. 165/2013, după emiterea deciziei de compensare, deținătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar, iar Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite, în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare, titluri de plată, în tranșe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare (art. 31 din Legea nr. 165/2013). … 16.Așadar, critica referitoare la faptul că titlurile anuale de plată se emit în tranșe anuale egale, pe parcursul a 5 ani consecutivi, iar nu pentru întreaga valoare a imobilului, cuprinsă în decizia de compensare, vizează o etapă ulterioară a procedurii administrative. Cu alte cuvinte, cererea de plată efectivă, care, prin modalitatea fracționată de achitare, o nemulțumește pe autoarea excepției, este prematură față de stadiul în care se afla procedura care a generat litigiul în cursul soluționării căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 17.Prin urmare, textul de lege criticat nu este incident în etapa administrativă a emiterii deciziei de compensare prin puncte, ci abia în etapa valorificării acesteia, prin plată. Ca atare, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate constând în legătura textului de lege ce formează obiectul acesteia cu soluționarea cauzei, impusă prin art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 280 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017. De asemenea, pentru un raționament similar, a se vedea și Decizia nr. 420 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 23 octombrie 2023). … 18.Totodată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 420 din 11 iulie 2023, mai sus citată, pronunțată cu privire la excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale și prin prisma acelorași critici, a constatat că aspectele referitoare la pasivitatea statului român în ceea ce privește efectuarea de demersuri privind parcurgerea procesului de despăgubire reprezintă chestiuni de fapt, ce nu intră în competența sa de soluționare. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sunt neconstituționale prevederile actelor […] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, și ale alin. (3) al aceluiași articol, care stabilește că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca inadmisibilă. Raționamentul Curții din decizia citată este pe deplin aplicabil și în cauza de față, astfel că și prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Diana Mira Căpitanu în Dosarul nr. 41.324/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește