DECIZIA nr. 348 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) și ale art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.534D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, precum și judecarea în lipsă, și că partea Inspecția Judiciară a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 și nr. 849D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 411/44/2017/a1 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eugenia David în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1 al Judecătoriei Curtea de Argeș, de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, precum și de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin Marin Frunză, în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4 al Tribunalului Galați – Secția civilă. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 și nr. 849D/2018 la Dosarul nr. 2.534D/2017. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 și nr. 849D/2018 la Dosarul nr. 2.534D/2017, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate în nenumărate rânduri, Curtea constatând constituționalitatea acestora. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 22 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) și art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  … 10.Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 411/44/2017/a1, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  … 11.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1, Judecătoria Curtea de Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  … 12.Prin Încheierea nr. 149 din 28 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  … 13.Prin Încheierea din 31 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.  … 14.Excepția a fost invocată de Marin Melinescu, Marin Frunză, Eugenia David, Asociația de Locatari nr. 761 din Galați și de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați prin Marin Frunză, în dosare având ca obiect soluționarea unor cereri de recuzare, respectiv a unor cereri de reexaminare a unor taxe judiciare de timbru. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prin dispozițiile de lege criticate legiuitorul a limitat accesul liber la justiție și dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Lipsa veniturilor necesare achitării taxei judiciare de timbru face imposibilă promovarea unei cereri de recuzare și, implicit, soluționarea cauzei de către o instanță imparțială. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că aceste taxe împovărează financiar partea obligată să le suporte. Arată că în Hotărârea din 24 mai 2006, pronunțată în Cauza Weissman și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o limitare a accesului la justiție este conformă dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale când există un just raport de proporționalitate între venitul asigurat de stat și taxa aplicată. Or, suma stabilită ca venit minim pentru acordarea ajutorului public judiciar nu justifică raportul de proporționalitate între mijloacele de existență a părții împovărate și scopul vizat de stat pentru administrarea justiției. Se mai arată că, prin condiționarea exercitării dreptului la apărare prin intermediul procedurii recuzării de timbrarea prealabilă a cererii formulate în acest sens, se încalcă dreptul la apărare, care presupune exercitarea nestingherită a acestuia, necondiționată de o astfel de taxă. … 17.De asemenea se mai arată că această taxă este discriminatorie, întrucât nu se aplică tuturor persoanelor deopotrivă, unii subiecți de drept fiind scutiți (de exemplu, Senatul, Camera Deputaților ori Guvernul României). … 18.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanței de judecată, cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească asemenea taxe cum este cea criticată. … 19.Referitor la susținerea potrivit căreia taxa judiciară de timbru stabilită pentru soluționarea cererilor de recurs ce vizează soluția dată unei cereri de recuzare, de 100 lei, este într-un cuantum mult prea mare și că ar constitui o piedică în calea justițiabililor care se adresează justiției în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, justițiabilii cărora prin plata taxei judiciare de timbru le-ar fi pusă în pericol întreținerea lor sau a familiei lor pot obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, procedură pe care, de altfel, petentul a înțeles să o folosească în soluționarea recursului. … 20.Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat-o corespunzător, ci doar a făcut o înșiruire de articole, cu scopul evident de a tergiversa soluționarea cauzei. Instanța apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională hotărând că stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală.  … 21.Judecătoria Curtea de Argeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 32 din 21 ianuarie 2014, nr. 221 din 12 aprilie 2016 și nr. 277 din 10 mai 2016. … 22.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că taxarea cererii de recuzare cu 100 lei nu contravine nici în fapt – prin cuantum, dar nici în drept -, prin limitarea intrinsecă a dreptului de petiționare, drepturilor afirmate prin art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 15 alin. (1) și art. 24 alin. (1) din Constituție ori art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 23.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că, în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. Însă legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. … 24.Art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1) din Constituție, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. … 25.În sensul dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă. Așadar scopul legiuitorului de a taxa cererea de recuzare a fost pentru descurajarea acelor cereri formulate cu alte scopuri decât cele pentru care s-a reglementat instituția recuzării. … 26.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Deciziile nr. 508 din 5 decembrie 2013, nr. 32 din 21 ianuarie 2014, nr. 45 din 4 februarie 2014, nr. 573 din 16 octombrie 2014, nr. 221 din 12 aprilie 2016 și nr. 277 din 10 mai 2016.  … 28.În situația în care justițiabilul nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, tocmai ca o garanție a liberului acces la justiție, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. … 29.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, reiterând punctul său de vedere reținut în Deciziile Curții Constituționale nr. 680 din 13 noiembrie 2014, nr. 8 din 15 ianuarie 2015, nr. 661 din 15 octombrie 2015, nr. 721 din 29 octombrie 2015 și nr. 221 din 12 aprilie 2016. … 30.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 31.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 32.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 9 lit. a) și ale art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 9 lit. a) și ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conținut:– Art. 9 lit. a):Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei; …  … – Art. 24 alin. (2) teza finală: „În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.“ …  … 33.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și calitatea legii, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și 2 teza a doua privind protecția proprietății private, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 privind justa așezare a sarcinilor fiscale, art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea se invocă și art. 1 privind obligația de a respecta drepturile omului, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării și art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului potrivit căruia „orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituție sau lege“.  … 34.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. … 35.Astfel, prin Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. … 36.De asemenea, prin Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005, Curtea a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. S-a reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. … 37.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției. … 38.Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005). … 39.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia ar putea exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea constată că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. … 40.De asemenea, prin Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragrafele 21, 23, 24, 26 și 27, Curtea a reținut, în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la principiul egalității în drepturi, că s-a mai pronunțat asupra chestiunii scutirii instituțiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru și a statuat că, așa cum rezultă din dispozițiile constituționale invocate, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Principiul egalității în drepturi prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Scutirea autorităților publice de la consemnarea vreunei cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor fiscale are o justificare obiectivă și rațională, autoritățile respective – creditori bugetari – fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget. … 41.Totodată, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că înfăptuirea justiției nu trebuie și nu poate fi în toate cazurile gratuită (a se vedea Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, și Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013). Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 42.De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014). … 43.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituționale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 44.Față de cele expuse anterior, Curtea nu a reținut nici criticile formulate cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 45.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și dispozitivul deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 46.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 148, Curtea constată faptul că autorii excepției de neconstituționalitate nu își motivează criticile în raport cu celelalte dispoziții din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate. Așa fiind, instanța de contencios constituțional nu își poate aroga competența de a formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă. O simplă enumerare a prevederilor constituționale și a actelor internaționale pretins încălcate prin ordonanța de urgență criticată nu respectă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, așa încât nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate. … 47.De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale și, prin urmare, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. … 48.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Melinescu, Marin Frunză, Eugenia David, Asociația de Locatari nr. 761 Galați din Galați și de Asociația de Locatari nr. 761 Galați din Galați prin Marin Frunză în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, în Dosarul nr. 411/44/2017/a1 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1 al Judecătoriei Curtea de Argeș, în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și constată că prevederile art. 9 lit. a) și ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbre sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Judecătoriei Curtea de Argeș, Judecătoriei Galați – Secția civilă și Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește