DECIZIA nr. 348 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Simion Ardeleanu în Dosarul nr. 7.090/2/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.361D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, domnul consilier juridic Mihai Alexandru Ionescu, având delegație de reprezentare depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în această materie, prin care s-a constatat că, în noul cadru legislativ, nu se mai regăsesc viciile de constituționalitate care au fost constatate prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 cu privire la reglementarea legală anterioară, și anume Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Astfel, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost reconfigurat ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de orice fel de atribuții jurisdicționale. Curtea Constituțională a constatat, de asemenea, că nu poate fi reținută încălcarea prezumției de nevinovăție și nici a principiului neretroactivității legii civile. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Sentința civilă nr. 3.754 din 25 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.090/2/2014, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Simion Ardeleanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate, precizie și claritate. Astfel, se arată că sintagma „poliție politică“ este generică, imprecisă, nedefinită coerent și cu bună-credință, printr-o exprimare laconică și subiectivă, contrară interesului național și principiilor statului de drept, generatoare de abuzuri sau erori din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu. Termenul „poliție politică“ este susceptibil de consecințe juridice colective, de condamnări în masă, nu poate fi cuantificat sau dimensionat, având conotații imprevizibile pentru orice persoană. Se susține, totodată, că se păstrează în continuare caracterul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de organ cvasi-judecătoresc, prin atribuțiile primite și procedurile pe care le aplică plasându-se în afara Constituției și a reglementărilor internaționale. Se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 cuprinde reglementări încărcate de subiectivism, în care este exclusă din start prezumția de nevinovăție a militarilor forțelor armate. Simpla apartenență la o structură militară a unei persoane constituie o prezumție absolută de vinovăție colectivă, indiferent de modul cum a acționat în serviciul ori funcția deținută. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 962 din 20 noiembrie 2012. … 10.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, precizând că își menține punctul de vedere exprimat anterior și reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 159 din 12 martie 2013 și nr. 1.076 din 13 decembrie 2012. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, care au următorul cuprins:– Art. 2 alin. (1) lit. a):(1)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:a)lucrător al Securității – orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului; …  … – Art. 8 alin. (1) lit. a):Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ia în discuție nota de constatare și, după caz:a)aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia; …  … – Art. 9: „În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității dispune eliberarea unei adeverințe în acest sens.“ …  … 14.În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) care consacră principiile pe care se întemeiază statul român, respectiv principiul legalității, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 15 referitor la universalitatea drepturilor și obligațiilor și neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1)-(3) privind principiul egalității, art. 22 alin. (2) care interzice tortura, pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, art. 29 alin. (1) și (2) privind libertatea conștiinței, art. 30 alin. (6) și (7) care stabilește limitele libertății de exprimare, art. 31 alin. (3) în conformitate cu care dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 care consacră fidelitatea ca îndatorire fundamentală și art. 73 alin. (3) în care sunt enumerate domeniile de reglementare rezervate legii organice. Se invocă de asemenea prevederile cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale la art. 5 privind dreptul la libertate și siguranță, art. 7 privind legalitatea incriminării, art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, art. 9 privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie, art. 10 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind interzicerea discriminării și art. 15 privind derogarea în caz de stare de urgență. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, exercitat din perspectiva unor critici de neconstituționalitate similare. Astfel, cu privire la critica potrivit căreia dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 încalcă prezumția de nevinovăție, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a subliniat că domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Aceasta nu este aplicabilă cauzelor având ca temei dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008, deoarece procedura prin care se constată calitatea de lucrător sau colaborator al Securității se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reținut că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, și anume principiului aflării adevărului. … 16.De asemenea, prin mai multe decizii, de exemplu, Decizia nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013, Curtea a constatat netemeinicia criticii potrivit căreia ordonanța de urgență supusă controlului de constituționalitate nu ar elimina mecanismul neconstituțional reglementat prin legislația anterioară și a statuat că, dimpotrivă, aceasta operează o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucrători ai Securității față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008. S-a operat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității trebuie să fie supuse controlului instanțelor de judecată. … 17.Cât privește invocarea principiului neretroactivității legii civile, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că dispozițiile art. 2 din ordonanța de urgență criticată nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, de vreme ce efectele constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). … 18.Cât privește critica potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității introduce acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăște din înseși prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. De altfel, în jurisprudența sa, instanța de control constituțional a statuat că acțiunile promovate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012, Curtea a reținut că, în cadrul acțiunii în constatare promovate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pârâtul nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunțe soluția, potrivit art. 124 din Constituție. … 19.În ceea ce privește critica potrivit căreia anumiți termeni, precum cel de „poliție politică“, dar și întregul conținut al definițiilor și textelor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ar incita la sancțiuni colective, Curtea a statuat că actul normativ menționat urmărește deconspirarea, prin consemnarea publică, a persoanelor cu privire la care instanța judecătorească a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestor persoane și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). … 20.Referitor la critica potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 creează discriminări contrare prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, precitată, că actul normativ supus controlului de constituționalitate nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. … 21.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că normele supuse controlului de constituționalitate asigură un raport rezonabil de proporționalitate între interesele concurente implicate, precum și un just echilibru între respectarea dreptului la viață intimă, familială și privată, pe de o parte, și a dreptului la informație, pe de altă parte, fiind create premisele valorificării acestor drepturi în concordanță cu exigențele proprii unui stat de drept, garant al valorilor supreme consacrate în spiritul idealurilor Revoluției din decembrie 1989, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012). Referitor la invocarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a observat că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. Totodată, celelalte reglementări din Constituție și din actele juridice internaționale invocate nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 22.Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Simion Ardeleanu în Dosarul nr. 7.090/2/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește