DECIZIA nr. 348 din 11 iulie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1179 din 26 noiembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 24 05/03/2008 ART. 2
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 24 05/03/2008 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 672 26/06/2012
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 1194 24/09/2009
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 493 03/10/2023
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 772 18/12/2014
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 760 07/06/2011
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 436 15/04/2010
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LAOUG 24 05/03/2008
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 293 14/11/2008
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 493 03/10/2023
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 348 16/06/2020
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 772 28/11/2017
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 543 12/07/2016
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 772 18/12/2014
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 760 07/06/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 436 15/04/2010
ART. 16REFERIRE LAOUG 24 05/03/2008
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1380 26/10/2010
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1074 08/09/2009
ART. 18REFERIRE LAOUG 24 05/03/2008 ART. 2
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 27 05/02/2013
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Mircea Petru în Dosarul nr. 4.168/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 489D/2020.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Ion Păun, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părții Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că, deși potrivit jurisprudenței Curții Constituționale revenea instanței de judecată să se asigure că prevederile de lege criticate sunt aplicate astfel încât să nu atragă consecințe negative asupra autorului excepției, în speță, realitatea nu a fost aceasta. Susține că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și (3) și ale art. 21 din Constituție. Apreciază că în cauză sunt incidente cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, întrucât, din cauza neclarității normei, prevederile de lege supuse controlului pot avea consecințe constând în atingeri aduse onoarei, prestigiului, inclusiv pe plan politic, social și economic. Susține că legiuitorul ar trebui să facă distincția între un torționar politic și un ofițer de calitate, care și-a făcut datoria față de patrie. Mai invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 26 iunie 2012, prin care s-a clarificat regimul colaboratorilor/informatorilor Securității, așa cum ar trebui făcut și în ceea ce privește ofițerii de Securitate.4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, considerând că își mențin valabilitatea considerentele și soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 436 din 15 aprilie 2010, nr. 760 din 7 iunie 2011, nr. 772 din 18 decembrie 2014 și nr. 493 din 3 octombrie 2023.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.168/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Mircea Petru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind constatarea calității autorului acesteia de lucrător/colaborator al Securității, formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu instituie reguli clare pentru a oferi cetățenilor care în perioada 1945-1989 au fost ofițeri sau subofițeri în Securitate sau în Miliție suficiente garanții cu privire la circumstanțele și condițiile în care activitatea desfășurată de aceștia în perioada de referință se încadrează în cea specifică lucrătorilor Securității. Textul de lege criticat nu distinge între activitatea ce privea securitatea statului român, care face necesară suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și în statul de drept actual, pe de o parte, și activitatea prin care se acționa în scopul menținerii regimului comunist, pe de altă parte, lăsând în sarcina CNSAS și a instanței de judecată modul de interpretare și de aplicare a textului normativ criticat. Având în vedere că textul normativ reglementează stări și situații care au existat anterior noii forme statale a României și care au avut la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă și produce consecințe pentru viitor, autorul excepției consideră că este necesar ca stabilirea calității de „lucrător al Securității“ să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și predictibil, atât pentru persoana supusă acestei proceduri, cât și pentru Colegiul CNSAS și pentru instanța de judecată.7.Se susține că, prin modul general de reglementare, se ajunge la încălcarea unor drepturi fundamentale, esențiale într-un stat de drept. În acest sens, sunt invocate prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalității, și cele ale art. 21 alin. (3) din Constituție, care consacră dreptul la un proces echitabil, arătându-se că, sub imperiul normei criticate, subiecții cărora li se adresează nu au posibilitatea să își adapteze conduita la cerința normei și nici nu au asigurat accesul la documentele de arhivă, în integralitatea lor, pentru a-și face apărările corespunzătoare acuzațiilor ce li se aduc, fiind supuși, prin efectul normei, unui proces inechitabil.8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la bogata jurisprudență în materie a Curții Constituționale.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoașterea istoriei recente, cunoaștere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea și valorificarea istorică a arhivelor fostei Securități, precum și a documentelor privitoare la reprimarea de către Securitate a acțiunilor în favoarea democrației, sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoașterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următorul conținut normativ: „(1) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) lucrător al Securității – orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.“14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, și în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate în cauza de față, prin prisma unor critici similare, constatând constituționalitatea acestora. Prin Decizia nr. 493 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 26 decembrie 2023, Curtea a reiterat jurisprudența sa precedentă, respectiv Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 21 februarie 2018, sau Decizia nr. 348 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020.16.Astfel, prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, precitată, paragraful 27, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care intră sub incidența acestui act normativ, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică și morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a unei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).17.Totodată, Curtea a observat că acțiunile promovate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu tind spre obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).18.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut că și aceasta este neîntemeiată (Decizia nr. 493 din 3 octombrie 2023, paragraful 18). În acest sens, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009).19.De asemenea, Curtea a reținut că aprecierea întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de lege pentru constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității revine instanței judecătorești – Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).20.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 27, Curtea a statuat că dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Petru în Dosarul nr. 4.168/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x