DECIZIA Nr. 347 din 27 iunie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 718 din 4 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 31 11/01/2023
ActulREFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ActulREFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 1REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 3REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 3REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 8REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 9REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 10REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 11REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 13REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LALEGE 251 05/12/2011 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 193 21/10/2008
ART. 20REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008
ART. 20REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 6
ART. 20REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 20REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 21REFERIRE LALEGE 31 11/01/2023 ART. 1
ART. 21REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 6
ART. 21REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 22REFERIRE LALEGE 31 11/01/2023 ART. 1
ART. 22REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 23REFERIRE LALEGE 31 11/01/2023
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 23REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 23REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 425 08/07/2014
ART. 25REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 90
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 400 15/09/2022
ART. 26REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 264 24/02/2009
ART. 27REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 156 17/03/2022
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 96 16/02/2021
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 773 29/11/2018
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 73 28/02/2017
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 713 27/10/2015
ART. 28REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 29REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008 ART. 8
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 615 05/10/2017
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 433 09/06/2015
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 692 12/12/2023





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 883/59/2019/a1.1 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.230D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.231D/2019, nr. 3.283D/2019 și nr. 3.377D/2019, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de aceeași autoare în dosarele nr. 548/59/2019, nr. 883/59/2019 și nr. 871/59/2019/a1 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.231D/2019, nr. 3.283D/2019 și nr. 3.377D/2019 la Dosarul nr. 3.230D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea civilă nr. 25 din camera de consiliu din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 883/59/2019/a1.1, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă o cerere de ajutor public judiciar.8.Prin Încheierea din camera de consiliu din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 548/59/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței juridice.9.Prin Încheierea din camera de consiliu din 4 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 883/59/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar sub forma plății onorariului unui avocat ales sau numit de barou.10.Prin Încheierea civilă nr. 29 din camera de consiliu din 10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 871/59/2019/a1, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar pentru scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea plății taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei, aferentă unei cereri de strămutare.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că pragul venitului mediu net lunar pentru care se acordă ajutorul public judiciar în ultimele două luni este stabilit sub nivelul de 300 lei, conform art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, și, respectiv, sub nivelul de 600 lei, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, aceste praguri fiind stabilite la nivelul anului 2008, în condițiile în care salariul minim pe economie în anul 2008 a fost de 540 lei, iar la data invocării excepției era de 2.080 lei. În acest context, afirmă că cele două sume la care se raportează acordarea ajutorului nu au fost actualizate, deși salariul minim pe economie a crescut, și nici nu au fost indexate cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2018. Limitarea instituită de reglementarea criticată aduce atingere normelor constituționale privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și celor privind nivelul de trai.12.Autoarea excepției susține că sintagma „se poate acorda“ din cuprinsul art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 aduce atingere dreptului autoarei la apărare și accesului liber la justiție, deoarece lasă acordarea ajutorului public judiciar la latitudinea instanțelor de judecată. Textul de lege criticat este neconstituțional și pentru că nu prevede situația în care o parte are pe rolul instanțelor mai multe dosare care îi creează costuri suplimentare, costuri care sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Autoarea susține că i s-au respins mai multe cereri de ajutor public judiciar, deși a făcut dovada că în lipsa acordării acestuia i se limitează efectiv accesul la justiție.13.Cu referire la dispozițiile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, autoarea apreciază că acestea sunt neconstituționale, întrucât nu definesc în mod clar abuzul, ci doar fac mențiunea că, atunci când costul estimat al ajutorului public judiciar este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, acesta poate fi refuzat, situație care contravine art. 16 și 21 din Constituție.14.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, limita instituită de legiuitor în ce privește acordarea ajutorului public judiciar, precum și faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie sunt aspecte care țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie, se reține că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. Totodată, în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, se reține că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă însă un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.15.Nici dispozițiile art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu sunt neconstituționale, deoarece permit instanței să individualizeze acordarea ajutorului public judiciar în funcție de nevoile reale ale solicitantului.16.În ceea ce privește dispozițiile art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, instanța apreciază că acestea nu contravin art. 16 și 21 din Constituție, deoarece stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanța de urgență menționată, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție.17.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 8 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările și completările aduse prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011, care aveau, la data sesizării Curții, următorul cuprins normativ:– Art. 8:(1)Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.(3)Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.;– Art. 16:(1)Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.(2)Dacă cererea pentru a cărei soluționare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluționare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedește că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.(3)Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputației sale, în condițiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum și în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfășurată de solicitant.21.Ulterior sesizării Curții Constituționale, alin. (1) și (2) ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, fără a păstra soluția legislativă criticată, în prezent acestea având următorul cuprins:(1)Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.22.De asemenea, prin art. I pct. 4 din Legea nr. 31/2023 a fost abrogat art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008.23.Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională se va pronunța asupra dispozițiilor art. 8 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023.24.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 47 referitor la nivelul de trai.25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 24, a statuat că plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.26.Curtea observă că, în jurisprudența sa referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, a învederat că aceasta reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea acestuia și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială. Curtea a reținut că reglementarea posibilității acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obținerea unei consultanțe juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 400 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 9 noiembrie 2022, paragraful 27).27.De asemenea, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislației interne a Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 și constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii“. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unei consultanțe juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții.28.Astfel, în ceea ce privește art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, printr-o jurisprudență constantă (Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, Decizia nr. 73 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017, Decizia nr. 773 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iunie 2019, Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 17 mai 2021, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022), Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut că aceste dispoziții conțin elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, fără nicio discriminare, norma fiind în concordanță cu dispozițiile art. 16 din Constituție.29.Cu privire la limita instituită de art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, având în vedere critica autoarei excepției cu privire la faptul că aceasta nu este corelată cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2018 și nici cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, precitată, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, precitată, paragraful 18).30.De asemenea, în ceea ce privește art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, Curtea a observat că acesta are în vedere și alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporțional cu nevoile solicitantului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015). În acest context, Curtea a observat că prevederile criticate sunt o aplicare a dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (2) și ale art. 124 din Constituție.31.Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, prin Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 22, și Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018, paragraful 15, Curtea a statuat că aceste prevederi îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, trebuie avută în vedere și funcția decizională acordată instanțelor, care are ca rol, alături de altele, și îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent.32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauzele de față.33.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în dosarele nr. 883/59/2019/a1.1, nr. 548/59/2019, nr. 883/59/2019 și nr. 871/59/2019/a1 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 8 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x