DECIZIA nr. 347 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Șerban-Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 1.208/40/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.453D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ecaterina Aglaia Boutmy de Katzmann a depus o cerere prin care solicită judecarea în lipsă arătând, în același timp, că nu poate formula un punct de vedere, întrucât nu a primit nici hotărârile instanțelor și nici motivarea autorului excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 275 din 4 mai 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.208/40/2016, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție invocată de Șerban-Alexandru Dimitriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale, întrucât condiția evocării fondului este de natură să conducă la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, chiar și când în cauză este vorba de încălcarea unor drepturi fundamentale, cum ar fi accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se invocă efectele obligatorii ale deciziilor nr. 233 din 15 februarie 2011 și nr. 866 din 10 decembrie 2015 ale Curții Constituționale.  … 7.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată. … 10.În subsidiar, se arată că stabilirea unor motive, expres și limitativ prevăzute de lege, în care o cale de atac extraordinară se poate exercita, precum și limitarea admisibilității ei numai la anumite hotărâri judecătorești sunt în deplină concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, referitoare la stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești, și cu cele ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. Din aceste norme constituționale reiese faptul că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. Așa fiind, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, reglementarea în materie este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. … 11.Legiuitorul este liber să amenajeze regimul juridic al căilor de atac, ordinare și extraordinare, luând în considerare circumstanțe obiective – imperativul asigurării stabilității hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective fără temerea de a încălca vreo regulă constituțională. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 266 din 6 martie 2008 și Decizia nr. 876 din 6 iulie 2010.  … 12.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, arată că prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. … 13.În plus, revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, constituie o garanție a respectării art. 21 din Legea fundamentală, asigurând, totodată, soluționarea litigiului cu respectarea garanției privind aflarea adevărului. … 14.Cât privește pretinsa încălcare a art. 24 din Constituție se menționează faptul că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului părții de a fi asistată în cursul procesului de un avocat ales sau numit din oficiu. Se mai arată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul procedură civilă din 1865: Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […]5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ …  … 18.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să își producă efecte în cauză. … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se mai invocă și încălcarea art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, precum și a art. 14 privind nediscriminarea din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia nu se află în ipoteza dispozițiilor legale criticate. Astfel, acesta afirmă că hotărârea unei instanțe judecătorești de constatare a perimării a fost desființată și, prin urmare, se impunea ca instanța să admită cererea sa de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865.  … 21.Din cercetarea elementelor dosarului rezultă că o astfel de hotărâre de desființare nu există, autorul excepției de neconstituționalitate făcând referire la o hotărâre judecătorească din 2016 prin care s-a constatat, în urma promovării unei acțiuni disciplinare, că judecătorul cauzei respective a soluționat, în 2011, excepția perimării cauzei cu gravă neglijență, însă s-a mai constatat și prescrierea acțiunii disciplinare promovată împotriva menționatului magistrat.  … 22.Cu alte cuvinte, o instanță judecătorească a reținut în considerentele hotărârii sale că magistratul a constatat în mod greșit că a operat perimarea, dar în cadrul unui dosar distinct care viza o acțiune disciplinară. Însă, având în vedere că acțiunea disciplinară se prescrisese, acel magistrat nu a mai putut fi sancționat, ceea ce ar fi putut să constituie, eventual, temeiul pentru promovarea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 322 pct. 4 ultima teză din Codul de procedură civilă din 1865 potrivit căruia revizuirea poate fi promovată dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză. … 23.Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 16 decembrie 2014). … 24.În consecință, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Șerban-Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 1.208/40/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește