DECIZIA nr. 347 din 11 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florin Casaru în Dosarul nr. 31.175/301/2017 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 263D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, considerând că limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței reprezintă o garanție pentru realizarea dreptului prevăzut de art. 24 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 47/R din 21 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.175/301/2017, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florin Casaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că soluția legislativă criticată creează premisele transformării dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare în drepturi iluzorii, contrar principiilor statului de drept. Se arată că se încalcă principiile fundamentale ale procesului civil privind legalitatea, egalitatea, dreptul la apărare, contradictorialitatea, oralitatea și rolul judecătorului, întrucât, în cauză, părțile adverse au pus concluzii pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimata-pârâtă, cu privire la competența generală, materială și teritorială a instanței de apel, cu privire la estimarea duratei cercetării procesului, precum și cu privire la cererea de probe, iar autorului excepției, prin mandatar cu studii juridice, licențiat în drept, nu i s-a dat cuvântul absolut deloc pentru a se exprima cu privire la aceste aspecte procesuale și a pune concluzii pe fondul cauzei. Se mai susține că nu există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general referitoare la buna administrare a justiției și protecția drepturilor fundamentale ale individului, dispozițiile legale criticate consacrând un dezechilibru între cele două interese concurente. … 6.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile art. 83 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă nu impun părții obligativitatea formulării unei cereri sau prezentării în instanță prin avocat, nu stabilesc un fine din neprimire a unei cereri de apel prin condiționarea admisibilității cererii de formularea ei prin avocat sau susținerea ei prin avocat în sala de judecată, ci stabilesc dreptul părții de a fi reprezentată în cauză și condițiile în care părțile pot să își exercite drepturile procedurale în cazul în care apelează la reprezentarea prin mandatar care nu are calitatea de avocat. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 83 alin. (1) și (2):(1)În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.(2)În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept. …  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind caracteristicile statului român și principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și obligațiilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 24 – Dreptul de apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (1) și (2) potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți, și art. 126 – Instanțele judecătorești. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare celor formulate și în cauza de față. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. În același timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței nu reprezintă altceva decât o garanție pentru realizarea dreptului consacrat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună exercitarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil. … 13.Totodată, prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 18, sau Decizia nr. 359 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 19 iulie 2019, paragrafele 17-19, Curtea a constatat că nu este încălcat dreptul la apărare, garanție a dreptului la un proces echitabil, întrucât condițiile, precum și limitele între care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a reținut, în plus, că partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată. … 14.Prin oferirea posibilității mandatarului care nu este avocat, dar are studii juridice și, în același timp, este și soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă de a pune concluzii personal, iar nu prin intermediul unui avocat, legiuitorul a stabilit o derogare de la regula instituită prin art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a constatat că această prevedere a fost edictată în considerarea unor situații deosebite și nu este de natură să încalce principiul egalității în fața legii, ci reprezintă o opțiune a legiuitorului, care se încadrează în marja sa de apreciere în configurarea procedurii de judecată, justificată în mod obiectiv și rezonabil de caracterul proxim al gradului de rudenie sau de calitatea de soț a mandatarului (Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 21, Decizia nr. 618 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 21 aprilie 2023, paragraful 19). Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), instituirea unor reguli speciale nu este contrară principiului egalității atât timp cât acestea asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și de aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 15.Pentru toate aceste argumente, Curtea, prin deciziile mai sus menționate, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate în deciziile citate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Casaru în Dosarul nr. 31.175/301/2017 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește