DECIZIA nr. 346 din 27 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1 al Tribunalului Argeș – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.019D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile criticate valorifică interesele specifice ale creditorilor și debitorilor, fiind în competența exclusivă a legiuitorului modul de reglementare a căilor de atac în procedura executării silite. Face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 195 din 31 martie 2015 și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de instanță, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite. Sesizarea a fost dispusă în cadrul soluționării cererii de îndreptare a erorii materiale cu privire la omisiunea de a sesiza Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, formulată din oficiu de instanța judecătorească. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată arată că este pusă în imposibilitatea reală de a stabili care este momentul declanșării procedurii, cel stabilit de executorul judecătoresc sau cel stabilit de către instanța de executare odată cu încuviințarea, deci este în imposibilitatea de a calcula termenul de perimare și de prescripție a executării, art. 665 și 666 din Codul de procedură civilă fiind contradictorii. Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, executorul judecătoresc nu are atributele constituționale ale judecătorului, respectiv jurisdictio și imperium, și, ca atare, nu poate să pronunțe o încheiere de deschidere/respingere a procedurii de executare în contextul dispozițiilor art. 665 și 666. Or, pentru respectarea dispozițiilor constituționale cu privire la atributele puterii judecătorești, instanța judecătorească solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 665 din Codul de procedură civilă, având în vedere faptul că, în temeiul dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, instanța de executare admite/respinge declanșarea procedurii de executare, prin încheiere, moment procesual de la care se calculează termenul de perimare sau prescripție a executării silite. Față de faptul că justiția este monopol de stat, și nu apanajul societăților de recuperare, remediul procesual și constituțional pentru uniformizarea momentului de declanșare a procedurii de executare este ca cererea de executare să fie depusă direct la instanța de executare de către creditor, ca și în cazul art. 2.445 din Codul civil, iar instanța de executare, conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în cazul admiterii cererii de încuviințare a executării, prin aceeași încheiere de ședință, să repartizeze în mod aleatoriu dosarul de executare, la unul dintre executorii judecătorești de pe raza curții de apel. … 6.În continuare, Tribunalul Argeș – Secția civilă susține că dispozițiile art. 628 alin. (2) și (5) din Codul de procedură civilă creează posibilitatea executorului judecătoresc de a determina în mod concret cuantumul obligației la care este îndatorat debitorul, conform dispozitivului hotărârii judecătorești, dar nu obligația în sine, cum greșit se aplică, obligație care poate fi stabilită numai de către instanța de judecată, cu prilejul deliberării. Însă, în cazul unui titlu executoriu care nu emană de la instanța de judecată, autoarea excepției consideră că executorul judecătoresc nu mai are competența legală și constituțională de a stabili cuantumul obligației la care este îndatorat debitorul, întrucât prin stabilirea cuantumului executorul stabilește obligația de plată în sine, ceea ce excedează funcției executorului judecătoresc, acesta nefiind învestit cu jus dicere, atribut exclusiv al judecătorului, conform Constituției României. Tribunalul apreciază că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși formarea, constituirea titlului executoriu pentru accesorii (constând în dobânzi, penalități și comisioane), acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. Intervenția instanței judecătorești nu se poate realiza ex post, eventual pe calea soluționării unei contestații la executare, conform art. 712 din cod, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici să înlăture și nici să acopere viciul de neconstituționalitate al actului care a declanșat executarea silită. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, prin Adresa nr. 2.197 din 3 aprilie 2023, instanța constituțională a solicitat Tribunalului Argeș – Secția civilă comunicarea Dosarului nr. 3.565/216/2018*/a1 pentru a stabili cadrul procesual în care a fost invocată excepția. Prin Adresa nr. 2.501 din 18 aprilie 2023, Judecătoria Curtea de Argeș a comunicat că această cauză în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, „având ca obiect cerere încuviințare silită, are termen de păstrare 1 an, astfel că nu se mai regăsește în arhiva instanței noastre“. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:– Art. 628 alin. (2) și (5):(2)În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii. […](5)Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(4), încheierea instanței de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu.; … – Art. 665: (1)De îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.(2)Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare. …  … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească invocă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor și în art. 126 alin. (1) și (5) privind instanțele judecătorești. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale din perspectiva unor critici identice, formulate de același autor, Tribunalul Argeș – Secția civilă. Astfel, prin Decizia nr. 745 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 1 martie 2022, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 14.În prezenta cauză însă, Curtea reține că a fost sesizată printr-o încheiere pronunțată în Camera de Consiliu (Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019), în urma unei ședințe nepublice în care Tribunalul Argeș – Secția civilă a luat în examinare cererea formulată din oficiu privind „îndreptarea unei erori materiale“ care viza omisiunea instanței judecătorești de a sesiza Curtea Constituțională. … 15.Astfel, potrivit actului de sesizare a Curții Constituționale, „obiectul cauzei îl reprezintă soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale din oficiu, prin omisiune, din încheierea de ședință din data de 10.09.2019, prin care tribunalul a omis să se pronunțe asupra sesizării Curții Constituționale, cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 665 Ncpc și art. 628 alin. (2) și (5) Ncpc“. … 16.Cu toate acestea, în același act de sesizare, instanța judecătorească arată că, „verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că în ședința publică din 10.09.2019, a fost prorogată discutarea sesizării CCR, pentru ca părțile dosarului să-și exprime punctul de vedere cu privire la această excepție“. … 17.Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. […]“ … 18.Având în vedere caracterul contradictoriu al celor două considerente cuprinse în Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019, și anume consemnarea că în ședința din 10 septembrie 2019 tribunalul a omis să se pronunțe asupra sesizării Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pe de o parte, respectiv că în ședința publică din 10 septembrie 2019 a fost prorogată discutarea sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, pe de altă parte, ținând seama de faptul că în ședința publică din 8 octombrie 2019, soluționând cauza prin Decizia nr. 3.963/2019, tribunalul nu a pus în discuția părților excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă și nu a consemnat punctele de vedere ale acestora cu privire la excepție. De altfel, nici în actul de sesizare a Curții Constituționale, pronunțat în ședința din Camera de Consiliu, nu sunt consemnate punctele de vedere ale părților, așa cum cer în mod expres prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, astfel că apare discutabil în ce măsură sunt aplicabile dispozițiile art. 442 din Codul de procedură civilă referitoare la îndreptarea hotărârii cu privire la o „eroare materială“. … 19.Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 387 din 25 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, Curtea a reținut că încheierea prin care se sesizează instanța constituțională în vederea soluționării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să fie pronunțată în ședință publică și cu citarea părților, pentru ca, în considerarea principiului contradictorialității, să se dea eficiență legală dreptului justițiabililor de acces la justiție. Întrucât norma procesuală prevăzută de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 are caracter imperativ, Curtea a constatat că încălcarea acesteia de către instanță determină caracterul nelegal al actului de sesizare a Curții Constituționale. Curtea a constatat că în speță încheierea de sesizare a fost pronunțată în ședința din Camera de Consiliu, când completul învestit cu soluționarea unei cereri de recuzare, deliberând asupra acesteia, s-a pronunțat și asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, cu încălcarea principiilor de drept procesual civil. De asemenea, prin Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 18, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate „a fost ridicată de instanța judecătorească la data de 3 februarie 2017, dată la care, fără a o pune în discuția subiecților procesuali principali, a și sesizat Curtea Constituțională, aspect care a dus la imposibilitatea formulării de către aceștia a punctului lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992“. … 20.În prezenta cauză, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, judecata s-a desfășurat în Camera de Consiliu, fără citarea părților și fără ca, în prealabil, completul să fi pus excepția de neconstituționalitate în discuția părților. În acest fel, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată cu încălcarea drepturilor procesuale ale părților de a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate și de a depune dovezile necesare, fapt ce determină inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 628 alin. (2) și (5) și ale art. 665 din Codul de procedură civilă, excepție formulată de instanța judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1 al Tribunalului Argeș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește