DECIZIA nr. 346 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și ale art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dumitru Pîrșan în Dosarul nr. 33.346/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.410D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unei soluții legislative similare cu cea din art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008 și Decizia nr. 827 din 11 octombrie 2012, precum și asupra prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 11.748 din 18 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.346/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și ale art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Dumitru Pîrșan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât au un vădit caracter discriminatoriu, îi lipsesc pe cetățeni de o protecție extrem de importantă din punct de vedere civil și îi privează de dreptul la un proces echitabil. … 6.Sancțiunea perimării executării silite corespunde dezideratului aducerii la îndeplinire, într-un mod eficient, adică operativ, a titlului executoriu, sancționând, astfel, comportamentul culpabil și dilatoriu al creditorului, acest lucru neîntâmplându-se în cazul creanțelor fiscale. … 7.Dispoziția legală criticată este neconstituțională, deoarece aceasta instituie un privilegiu în favoarea statului, nefiind sancționat comportamentul culpabil și dilatoriu al acestuia, în calitate de creditor, în relația cu cetățeanul, pe când cetățeanul, în relația cu statul, raportat la dispozițiile aplicabile în materie de perimare a executării silite, respectiv art. 697 și 698 din Codul de procedură civilă, este sancționat dacă are un comportament culpabil și dilatoriu, în calitate de creditor al statului, executarea silită efectuată de cetățean împotriva statului fiind supusă perimării.  … 8.Se mai afirmă că art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă împiedică accesul liber la justiție, deoarece, ținând cont de legislație, avocatul nu poate fi obligat să încheie contractul de asistență juridică cu clientul care îi solicită acest lucru. Or, numai avocatul are dreptul de a pune concluzii orale asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, iar posibilitatea părții de a participa la dezbateri și de a pune concluzii orale înaintea instanței judecătorești este total lipsită de eficiență, având în vedere că aceasta nu are pregătirea necesară. De asemenea, restricția mandatarului, care nu are calitatea de avocat, de a pune concluzii orale în instanță constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, chiar dacă partea are posibilitatea să participe la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, deoarece prezența părții înaintea instanței ori de câte ori este necesar să formuleze concluzii orale, în tot cursul procesului, lipsește de eficiență mandatul acordat unui neavocat. … 9.Judecătoria Constanța – Secția civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, se arată, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, că legiuitorul are posibilitatea de a prevedea soluții legale diferite în anumite materii în considerarea caracteristicilor acestora, fără a se încălca dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. … 10.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța reține că nu se încalcă accesul liber la justiție. Constituția, consacrând dreptul fundamental de acces liber la justiție, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții, reguli de procedură, în privința exercitării acestui drept, instanța reținând, în acest sens, că instituirea acestei reguli are un scop legitim, respectiv asigurarea unei apărări calificate a justițiabilului. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. Noua reglementare procesual civilă consacră, printre principiile fundamentale ale procesului civil, la art. 13, principiul dreptului la apărare. Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant și sunt în măsură să aprecieze asupra posibilității de a se apăra singure sau asupra oportunității de a-și angaja un apărător. … 13.De asemenea, se menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv deciziile nr. 91 din 25 iunie 1998, nr. 416 din 12 octombrie 2004 și nr. 432 din 21 octombrie 2004. … 14.Avocatul Poporului arată că dispozițiile art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale. Neperimarea executării silite a creanțelor fiscale, reglementare derogatorie de la dreptul comun, este în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Constituție, în temeiul căruia legiuitorul este îndreptățit să stabilească norme de procedură derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situații speciale. În cazul de față, situația specială a fost determinată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creanțelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes general. În cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, și contribuabil, în calitate de debitor al obligației fiscale, cele două părți nu se situează pe poziții de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, și, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De asemenea, instituirea obligațiilor de plată a creanțelor fiscale nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție, contrară prevederilor art. 21 din Constituție. Totodată, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 513 din 8 mai 2008. … 15.În ceea ce privește dispozițiile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă se arată că punctul de vedere al Avocatului Poporului a fost reținut de instanța de contencios constituțional prin deciziile nr. 77 din 23 februarie 2016 și nr. 361 din 30 mai 2017, în sensul neconstituționalității acestor dispoziții legale. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, precum și ale art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015: „(6) Executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimă.“;  … – Art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.“  …  … 19.Curtea observă că dispozițiile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile criticate, ținând cont de faptul că ele continuă să producă efecte juridice în cauză. … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.  … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 15 ianuarie 2019*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a constatat, în legătură cu prevederile art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, că neperimarea executării silite a creanțelor fiscale, reglementare derogatorie de la dreptul comun, este în deplin acord cu Legea fundamentală, legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, fiind îndreptățit să stabilească norme de procedură speciale, derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite situații speciale. În cazul de față, situația specială a fost determinată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creanțelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes general.*) Decizia nr. 20 din 15 ianuarie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 6 august 2019. … 22.Curtea a reținut că soluția legislativă criticată este o expresie a textului art. 135 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia statul are obligația să acționeze pentru apărarea intereselor generale ale societății, iar agenții economici trebuie să se integreze cadrului constituțional, în concordanță cu interesul public la care statul este obligat să vegheze. … 23.De asemenea, neperimarea executării silite a creanțelor fiscale nu încalcă art. 16 din Constituție. În acest sens s-a statuat că, spre deosebire de reglementarea generală în materie care se referă la orice persoană fizică sau juridică care are calitatea de creditor sau debitor, dispozițiile Codului de procedură fiscală au în vedere subiecte calificate ale raportului juridic fiscal, și anume statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport. … 24.În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia neperimarea executării silite a creanțelor fiscale restrânge în mod nejustificat dreptul la apărare al debitorului unei astfel de creanțe, Curtea a mai statuat că debitorul are posibilitatea de a utiliza calea de atac a contestației împotriva oricărui act de executare și de a-și valorifica, în acest cadru, toate drepturile procesuale, dovedind netemeinicia pretențiilor creditorului. … 25.Prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008, Curtea a constatat că existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și operatorii economici, care au fost stabilite în art. 135 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție. … 26.Tot prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, precitată, și Decizia nr. 248 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2010, Curtea a reținut că în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, și contribuabil, în calitate de debitor al obligației fiscale, cele două părți nu se situează pe poziții de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, și, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalității în fața legilor prevăzut de art. 16 din Constituție. … 27.Prin Decizia nr. 1.291 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, Curtea a reținut că nu este întemeiată susținerea potrivit căreia titlurile executorii emise administrativ de către Ministerul Finanțelor Publice sunt exceptate de la controlul judiciar, întrucât legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în condițiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 172 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare […]“, iar, potrivit alin. (4) al aceluiași articol, „Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență“.  … 28.În ceea ce privește prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 361 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 31 iulie 2017, paragrafele 16-17, Curtea, pronunțându-se în legătură cu art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, a statuat că prevederile de lege menționate stabilesc că mandatarul care nu are calitatea de avocat nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. Posibilitatea reprezentării convenționale a persoanelor fizice este prevăzută de dispozițiile art. 83 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condițiile de exercitare a acestui mandat. … 29.Prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, paragrafele 14-16, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, Curtea a reținut că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a constatat, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, întrucât partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepții, să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise (a se vedea în acest sens Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). … 30.Curtea a statuat prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragrafele 24 și 25, că norma criticată nu face altceva decât să dea substanță prevederilor art. 24 din Constituție, intenția legiuitorului fiind aceea ca partea reprezentată să beneficieze de o apărare adecvată, profesionistă, realizată de o persoană calificată în domeniu (a se vedea în acest sens Decizia nr. 144 din 18 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 9 mai 2014). … 31.Din această perspectivă, a calității apărării realizate de reprezentatul părții, pot fi menționate și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.354 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 7 decembrie 2009, pronunțată cu privire la unele prevederi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la incriminarea exercitării oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou. Astfel, Curtea a arătat că, garantând dreptul la apărare, Constituția prevede în art. 24 alin. (2) că, în timpul procesului, părțile au dreptul la asistența unui avocat, înțelegând prin aceasta o persoană care are calitatea de avocat, dobândită în condițiile prevăzute prin lege. Aceasta este o puternică garanție care previne desfășurarea unor activități de asistență juridică de către persoane necalificate. … 32.Curtea a mai constatat, de altfel, prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragrafele 22 și 23, că, potrivit jurisprudenței sale constante (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, de aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 33.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și dispozitivul deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Pîrșan în Dosarul nr. 33.346/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că prevederile art. 227 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și ale art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește