DECIZIA nr. 346 din 11 mai 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 2 august 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ActulREFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 4
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 1REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 3REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 3REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 4REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 4
ART. 4REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 4REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 2
ART. 5REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011
ART. 5REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005 ART. 42
ART. 5REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005 ART. 52
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 603 06/10/2015
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 363 07/05/2015
ART. 6REFERIRE LAHOTARARE 25/01/2007
ART. 6REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 6REFERIRE LAHOTARARE 04/05/2000
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 588 01/10/2015
ART. 11REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 12REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 588 01/10/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 78 11/02/2014
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 4
ART. 20REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 20REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 CAP. 5
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 22REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000 CAP. 5
ART. 23REFERIRE LALEGE 51 17/04/2014 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 134 07/03/2013
ART. 24REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 24REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 143 26/07/2000
ART. 25REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 8
ART. 26REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 3
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 3
ART. 28REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 29REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 134 07/03/2013
ART. 30REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 31REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 32REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 495 16/11/2004
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 33REFERIRE LADECIZIE 25 08/10/2015
ART. 33REFERIRE LALEGE 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 194 07/11/2011 ART. 16
ART. 33REFERIRE LALEGE 339 29/11/2005
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 35REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 35REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare și art. 4 din Legea nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, excepție ridicată de Călin Oprița și Zoltan Moldovan în Dosarul nr. 230/107/2015 al Tribunalului Alba – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 707D/2016.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014, întrucât nu a fost motivată și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, deoarece diferența de tratament juridic între cei care vând substanțe cu efect psihoactiv, fără să dețină o autorizație prevăzută de lege, și cei care, deși se înregistrează în vederea desfășurării de activități cu substanțe cu efecte psihoactiv, încalcă prevederile legale, este una justificată, câtă vreme activitatea acestora din urmă poate fi supusă unui control al organelor statului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 230/107/2015, Tribunalul Alba – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare și art. 4 din Legea nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, excepție ridicată de Călin Oprița și Zoltan Moldovan într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se compară conținutul normativ al dispozițiilor legale contestate cu cele ale art. 42 alin. (1)-(3), art. 52 alin. (1), art. 43, art. 48 alin. (2) din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope și se consideră că este inechitabil ca o persoană care deține o autorizație valabil emisă de către Ministerul Sănătății în condițiile art. 7 din Legea nr. 339/2005 și care efectuează operațiuni ilegale cu astfel de substanțe să fie sancționată contravențional, în timp ce, sub imperiul Legii nr. 194/2011, efectuarea acelorași operațiuni sunt sancționate penal. 6.Totodată, se mai susține că prevederile legale criticate încalcă și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legii, precum și dispozițiile art. 7 cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, de cele mai multe ori, subiectul activ al infracțiunii nu deține cunoștințe de specialitate în domeniu, motiv pentru care nu poate să prevadă că respectivele produse au sau nu efecte psihoactive. În acest sens, autorii fac trimitere la jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 și Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, și Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei). 7.Tribunalul Alba – Secția penală opinează că, prin prisma art. 16 și art. 124 din Constituție, prevederile legale contestate conțin dispoziții inegale, sancționând diferit persoane aflate în situații similare. Astfel, operațiunile comerciale nelegale cu substanțe prevăzute de aceste legi, ce sunt comise de persoane care posedă autorizație de la Ministerul Sănătății, se sancționează mai puțin sever (și anume cu amenzi contravenționale), iar același tip de operațiuni, ce sunt comise de persoane care nu posedă o asemenea autorizație, se sancționează cu pedeapsa închisorii. Faptul că persoanele (fizice sau juridice) care dețin autorizație în condițiile legii și care efectuează operațiuni ilegale cu substanțe psihoactive sunt sancționate doar contravențional, în timp ce aceleași persoane, în situația efectuării acelorași operațiuni, dar care nu dețin autorizația sunt sancționate penal cu închisoare sau amendă penală este o situație care relevă o inegalitate de tratament. Deținerea sau nu a autorizației nu conduce la situații diferite a acestor persoane, cu atât mai mult cu cât persoanele care pot obține o atare autorizație, au pregătire de specialitate în raport cu persoanele care nu au autorizație, ceea ce imprimă faptelor săvârșite de persoanele cu autorizație un caracter mai grav, prin comercializarea acestor substanțe, știind din punct de vedere chimic compoziția acestora și efectele asupra persoanei care le consumă.8.De asemenea, instanța de judecată opinează că, în situația actelor normative criticate de inculpați, se poate considera că subiectul activ, persoană fără autorizație, nu poate prevedea în concret dacă respectivele substanțe incluse în produsele comercializate au sau nu efecte psihoactive și, mai ales, dacă din punct de vedere chimic se încadrează sau nu în tabelele anexe la legile la care legea de bază face trimitere. 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 este inadmisibilă, deoarece nu a fost motivată. Or, în acord cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate.“11.În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, Guvernul apreciază că este neîntemeiată, sens în care face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 588 din 1 octombrie 2015. 12.Concluzionând, Legea nr. 194/2011 îndeplinește condiția previzibilității, nelăsând loc de arbitrariu ori echivoc.13.În sfârșit, întrucât reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, nu se poate reține încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi. 14.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, discriminarea invocată între persoanele juridice care dețin o autorizație valabilă emisă în condițiile legii și care efectuează operațiuni ilegale cu plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, nu se află în aceeași situație juridică cu persoanele neautorizate care efectuează operațiuni cu astfel de substanțe.15.În speță, prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, ca atare, nu sunt de natură a aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii.16.Cu privire la critica referitoare la lipsa de claritate a dispozițiilor contestate, Avocatul Poporului face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 78 din 11 februarie 2014 și Decizia nr. 588 din 1 octombrie 2015).17.În sfârșit, Avocatul Poporului susține că prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2) nu sunt incidente în cauză.18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din data de 26 februarie 2014, precum și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 5 mai 2014. În realitate, obiect al excepției îl constituie, pe lângă art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, dispozițiile art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 privitor la introducerea în tabelul nr. 1 anexă la Legea nr. 143/2000 a substanțelor XLR 11, AKB 48, JWH 210 și 4 MEC. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: – Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011: „(1) Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.“;– Art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014: „În tabelul nr. I, după substanța «JWH-073 = naftalen-1-il-(1-butilindol-3-il) metanonă» se introduc următoarele substanțe: […]JWH-210 = 4-ethylnaphthalen-1-yl (1-pentylindol-3-yl) methanone […]XLR-11 = 1-(5-fluoropentyl)-1h-indol-3-yl)-(2,2,3,3,- tetramethylcyclopropyl) methanone […]AKB48 = 1-pentyl-N-tricyclo[3.3.1.13,7]dec-1-yl-1H-indazole-3-carboxiamide […]4-MEC(4-methylethcathinone) = 2-ethylamino-1-(4-methylphenyl)-1-propanone» […]21.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legii, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi și art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției, precum și dispozițiile art. 7 cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 dispun cu privire la introducerea în tabelul nr. 1 anexă la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, a unor substanțe noi, care sunt sub control național și care, potrivit art. 1 lit. c) din lege, sunt catalogate ca fiind droguri de mare risc. Examinând criticile formulate de autorii excepției Curtea constată că acestea vizează numai prevederile art. 16 din Legea nr. 194/2011. Simpla afirmație potrivit căreia raționamentul formulat are în vedere și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 nu este de natură a complini motivarea excepției din perspectiva neconcordanței dintre conținutul normativ al acestor prevederi și dispozițiile constituționale.23.Așa fiind, ținând seama de exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare. 24.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din Legea nr. 194/2011, Curtea constată că acestea dispun cu privire la fapta persoanei care, fără a deține autorizație, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse, știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. Prin urmare, caracterul prohibit avut în vedere de legiuitor constă, în acord cu art. 2 lit. b) din lege, în operațiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracții, condiționare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piață, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare. Aceste substanțe se pot găsi, în acord cu art. 1 din lege, în preparate, substanțe, plante, ciuperci sau combinații ale acestora, motiv pentru care s-a impus instituirea unor măsuri de prevenire, control și combatere a consumului acestora, în vederea protejării sănătății populației de acțiunile negative care le pot genera. De aceea orice operațiuni cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt interzise până la obținerea autorizării de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Prin urmare, potrivit art. 9 din lege, dacă în urma evaluării se constată că produsul pentru care se solicită autorizarea este substitut, A.N.S.V.S.A. va comunica solicitantului refuzul de eliberare a autorizației și va notifica Ministerului Sănătății efectuarea demersurilor necesare pentru înscrierea substitutului în unul dintre tabelele din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.095 din 5 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, A.N.S.V.S.A. ține și actualizează un registru special în care se înscriu operațiunile și produsele pentru care se emite autorizație, precum și operatorii autorizați, datele din registru făcându-se publice prin afișare pe pagina de internet a instituției (a se vedea Decizia nr. 134 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 17 aprilie 2013).25.În plus, Curtea, interpretând sistematic dispozițiile Legii nr. 194/2011, a statuat că aceasta întrunește exigențele de claritate și previzibilitate, întrucât conținutul său este clar, inteligibil și lipsit de generalizări excesive. Totodată, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune aceste exigențe, motiv pentru care potrivit art. 8 alin. (4), art. 25 și art. 36 alin. (1) și alin. (4) teza finală: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. […] Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“; „În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite.“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.“; „Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.“ 26.Or, legea criticată este suficient de clară, stabilind în art. 3 alin. (3) și (4) că la aprecierea rezonabilă a caracterului de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, lipsa ori insuficiența elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului, caracteristicile produsului, în principal compoziția, sau lipsa indicării acestora, consumul, ca destinație previzibilă a produsului, și prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucțiuni pentru utilizarea lui, precum și orice altă indicație ori informație referitoare la acestea sau chiar lipsa lor.27.De asemenea, Curtea Constituțională a mai reținut că, în ce privește accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să își regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat“.28.Noțiunea de „lege“ utilizată în materie penală de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale înglobează dreptul de origine legislativă, precum și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și previzibilității (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, și Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51).29.În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea a reamintit că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde, în mare măsură, de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunțată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă, de obicei, cu profesioniștii, obișnuiți să facă dovada unei mari prudențe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aștepta de la ei să acorde o atenție deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Cantoni, citată anterior, paragraful 35).30.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția Deciziei nr. 134 din 7 martie 2013 își păstrează, mutatis mutandis, valabilitatea și în cauza de față, inclusiv asupra dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011.31.Prin urmare, dispozițiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 îndeplinesc condiția clarității, preciziei și previzibilității, nelăsând loc de arbitrariu ori echivoc, iar susținerea autorilor excepției potrivit căreia, neavând studii de specialitate în domeniu, nu aveau cum să cunoască efectul produselor cu care au efectuat operațiuni nu poate fi primită, deoarece dacă nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puțin rațiunile pentru care este pus în vânzare. 32.În ce privește critica formulată din perspectiva încălcării art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, Curtea constată că o astfel de vătămare constituțională este contrasă din compararea dispozițiilor contestate cu prevederi din Legea nr. 339/2005. Asemenea critici nu pot fi reținute, deoarece Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele.33.De altfel, nu poate fi reținută nicio contradicție între textele de lege criticate și dreptul fundamental invocat, întrucât aceste texte, dimpotrivă, dau expresie principiului egalității în fața legii, prin asigurarea unui tratament juridic identic tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei. Împrejurarea că, potrivit Legii nr. 339/2005, nerespectarea dispozițiilor privitoare la cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerțul, distribuția, transportul, deținerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziționarea, utilizarea și tranzitul pe teritoriul național ale plantelor spontane sau cultivate, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope se sancționează numai cu contravenție nu înseamnă că fapta prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 are același grad de pericol social. Dimpotrivă, Legea nr. 194/2011 are în vedere cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora, denumite produse, susceptibile să aibă efecte psihoactive care duc la stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică. În plus, prin Decizia nr. 25 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 18 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că „subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice persoană fizică sau juridică“, deoarece „dacă s-ar admite că subiect activ al infracțiunii prevăzute în art. 16 din Legea nr. 194/2011 […] poate fi numai operatorul, s-ar ajunge la concluzia că norma de incriminare este aplicabilă numai persoanei fizice sau juridice care efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni cu produse în mod legal. O astfel de interpretare lipsește de conținut norma de incriminare, întrucât plasează în afara sferei de aplicare a acesteia fapta săvârșită de persoana fizică ori juridică ce efectuează operațiuni cu produse în mod ilegal.“ 34.În sfârșit, dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției nu sunt incidente în cauză. 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Legea nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, excepție ridicată de Călin Oprița și Zoltan Moldovan în Dosarul nr. 230/107/2015 al Tribunalului Alba – Secția penală. 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x