DECIZIA nr. 345 din 27 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Stan în Dosarul nr. 19.677/94/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.238D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea acesteia urmărește interpretarea legii, ceea ce nu este de competența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 19.677/94/2016, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Stan într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei încheieri de completare a unei sentințe civile. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că prevederile de lege criticate trebuie raportate la dispozițiile art. 429 din Codul de procedură civilă, care stabilește că, după pronunțarea hotărârii, instanța se dezînvestește. Or, dacă o hotărâre se completează de către același judecător, de la aceeași instanță, se ajunge la situația în care judecătorul ar putea să completeze orice sentință sau decizie, caz în care se încalcă de către instanța chemată să se pronunțe asupra cauzei dreptul la un proces echitabil și principiul imparțialității justiției, întrucât instanța se pronunță de două ori, atunci când o hotărâre este supusă unor căi de atac. … 6.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcat dreptul la un proces echitabil. În acest sens, precizează că, în cazul completării hotărârii, judecătorul se pronunță asupra unui capăt de cerere cu privire la care a omis să se pronunțe. Astfel nu realizează o nouă analiză asupra fondului cauzei care să fie similară unui control judecătoresc. Scopul normei prevăzute de prevederile legale criticate este acela de a se respecta cadrul obiectiv al judecății și limitele învestirii instanței pe care judecătorul este ținut să le respecte. Prin urmare, drepturile procedurale ale petentului de acces la instanță nu sunt încălcate. Invocă, în susținerea acestei opinii, și prevederile art. 445 din Codul de procedură civilă care prevăd obligativitatea procedurii de completare în condițiile prevăzute de art. 444 din același cod, partea neputând opta între a solicita completarea hotărârii sau a declara apel ori, după caz, recurs. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 444 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, având următorul conținut normativ:– Art. 444: Completarea hotărârii(1)Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare. (…)(3)Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor. …  … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 22 – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, s-a mai pronunțat asupra unei excepții de neconstituționalitate având același obiect, ridicată într-un alt proces de aceeași autoare, motivată în același mod precum cea de față. … 13.Prin decizia menționată, Curtea a făcut referire la cele statuate prin Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, paragraful 15, în sensul că prin procedura cuprinsă în art. 444 din Codul de procedură civilă nu se completează motivarea, ci dispozitivul hotărârii, care, potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, trebuie să cuprindă soluția dată tuturor cererilor deduse judecății, urmărindu-se, așadar, remedierea unei omisiuni constând în răspunsul la una sau mai multe cereri formulate de părțile din proces. Aceasta este concluzia ce se desprinde din interpretarea literală a prevederilor criticate, în care se precizează expres că procedura prevăzută de textul criticat este aplicabilă în cazul în care „prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale“. Astfel, de pildă, poate fi vorba despre absența soluției cu privire la cererea reconvențională, la o cerere de intervenție sau la o cerere de chemare în garanție. Tot astfel, mai poate viza cereri de acordare a cheltuielilor de judecată sau privitoare la drepturi ale martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor. La toate cererile formulate în cauză, indiferent că sunt principale, accesorii sau incidentale, instanța trebuie să răspundă prin dispozitivul hotărârii care este reflectat în minută. Aceasta devine publică din momentul pronunțării, fiind accesibilă tuturor părților, care pot constata de îndată dacă instanța a omis să se pronunțe asupra uneia sau mai multora dintre cererile formulate. … 14.Prin urmare, Curtea a apreciat, prin Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, precitată, paragraful 17, că nu poate fi primită critica autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă permit instanței care s-a dezînvestit după ce a tranșat litigiul prin hotărârea deja pronunțată să completeze orice decizie sau sentință ajungând să se pronunțe de două ori. Curtea a precizat că instanța de judecată nu începe o nouă judecată pe fond a cauzei în întregul său și nici nu pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății, ci, în scopul finalizării judecății anterioare, vine în completarea acesteia prin soluționarea cererilor cu care a fost inițial învestită, dar pe care a omis să le soluționeze. … 15.Curtea a constatat (paragraful 18 din decizia menționată mai sus) că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă asigură echilibrul procesual al tuturor părților din litigiu care, prin intermediul acestei proceduri, pot corecta o omisiune a instanței de judecată, cu consecința că aceasta va analiza toate cererile cu care a fost învestită inițial. Echilibrul procesual al părților este asigurat prin respectarea legii de către instanța de judecată și se reflectă în hotărârea judecătorească pronunțată ca urmare a desfășurării activității judiciare. Pronunțarea unei hotărâri în numele legii nu poate pune în discuție imparțialitatea justiției, iar faptul că judecătorul are posibilitatea legală de a completa hotărârea în cazul în care nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate de către părți nu este de natură să încalce normele constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și nici pe cele ale art. 124 alin. (2) în componenta referitoare la imparțialitatea justiției. … 16.Referitor la art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea a observat (paragraful 19 din Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020) că, deși autoarea excepției de neconstituționalitate indică textul pretins neconstituțional și redă conținutul său normativ, iar textele de referință sunt cele menționate în susținerea întregii excepții de neconstituționalitate, nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, atât din cauza generalității acestora, cât și a lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Prin urmare, simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța constituțională s-ar substitui autoarei acesteia, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Pentru aceste considerente, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă ca inadmisibilă. … 17.Întrucât în cauza de față nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele pe care aceasta s-a bazat își mențin valabilitatea. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Stan în Dosarul nr. 19.677/94/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește