DECIZIA nr. 345 din 22 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de Silviu Bazil Tătărescu, în Dosarul nr. 295/62/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.127 D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat instituie condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care doresc să obțină recunoașterea calității de persoană care a avut de suferit, în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov, din noiembrie 1987, condiții care sunt aceleași pentru toți solicitanții. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 37 din 30 ianuarie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 295/62/2016, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost invocată de Silviu Bazil Tătărescu, într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinței civile prin care s-a respins contestația împotriva Deciziei nr. 102 din 2 noiembrie 2015, emise de Comisia constituită în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere egalității în drepturi și dreptului de asociere, deoarece ele trebuie garantate în mod concret, prin eliminarea tuturor impedimentelor de a accede în mod egal la acestea. În cazul său, pentru a i se recunoaște drepturile, este necesară existența unui aviz reactualizat, eliberat de o asociație – entitate privată care poate să facă diferențe între membrii săi și celelalte persoane, aviz care nu este supus unui mecanism de control al statului, în ce privește eliberarea sa, consecința putând fi și pierderea termenului de decădere, instituit prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008, în opinia autorului, s-a reglementat cu privire la necesitatea prezentării avizului prealabil consultativ al Asociației „15 Noiembrie 1987“, aviz care, fiind consultativ, nu era necesar. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, textul a fost modificat, în sensul reactualizării avizului, fapt ce a condus la excluderea de la acordarea dreptului la indemnizație. … 6.Autorul arată că persoanele care se află în situații similare trebuie să beneficieze de un tratament juridic identic. Atunci când se fac distincții între situații analoage sau comparabile, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, este încălcat art. 14 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 18 februarie 1991, 23 iunie 1993, 28 septembrie 1995 și 22 octombrie 1996, pronunțate în cauzele Fredin împotriva Suediei (paragraful 60), Hoffmann împotriva Austriei (paragraful 31), Spadea și Scalabrino împotriva Italiei (paragraful 45) și Stubbings și alții împotriva Regatului Unit (paragraful 72). … 7.În același sens este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv hotărârile pronunțate la 13 decembrie 1984, 15 septembrie 1994, 12 iulie 2001 și 23 noiembrie 1999, în cauzele C-106/83 Sermide SpA împotriva Cassa Conguaglio Zucchero și alții, C-146/91 Koinopraxia Enóséon Georgikon Synetairismon Diacheiríséos Enchorion Proïonton Syn. PE (KYDEP) împotriva Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene, C-189/01 H Jippes Afdeling Groningen van de Nederlandse Vereniging tot Bescherming van Dieren și Afdeling Assen en omstreken van de Nederlandse Vereniging tot Bescherming van Dieren împotriva Minister van Landbouw, Natuurbeheer en Visserij și C-149/96 Portugalia împotriva Consiliului și a Uniunii Europene. … 8.Autorul excepției apreciază că este încălcat și principiul securității juridice care, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, face parte din ordinea juridică europeană și trebuie respectat atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, atunci când acestea își exercită prerogativele conferite de directivele comunitare. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în hotărârile din 13 iunie 1979 și 23 ianuarie 2001, pronunțate în cauzele Marckx împotriva Belgiei și Brumărescu împotriva României, importanța respectării acestui principiu. … 9.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece condiționează acordarea avizului reactualizat, al Asociației „15 Noiembrie 1987“, de existența avizului prealabil consultativ și de calitatea de membru al acesteia. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat se aplică în egală măsură tuturor celor vizați de ipoteza acestuia. … 12.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, deoarece acesta nu instituie o restrângere a drepturilor, ci reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cărora li se acordă certificatele. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut de instanța care a sesizat Curtea, îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Autorul critică, în realitate, art. 20 alin. (2) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările aduse prin art. I pct. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, care au următorul conținut: „(2) Constatarea calităților prevăzute la art. 18 alin. (1) se face de către Secretariatul de Stat, la cererea persoanei interesate, pe baza înscrisurilor oficiale eliberate de organele competente și pe baza avizului reactualizat al Asociației «15 Noiembrie 1987».“ … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul principiului securității raporturilor juridice, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 40 privind dreptul de asociere. Se aduce atingere și art. 11 privind libertatea de întrunire și de asociere, precum și art. 14, referitor la interzicerea discriminării, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că asupra un critici similare s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 37 din 30 ianuarie 2018, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii. … 18.Cu acel prilej, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica referitoare la exigențele de calitate a legii, întrucât termenul „reactualizat“, cuprins în art. 20 alin. (2) teza finală din Legea nr. 341/2004 semnifică faptul că avizul a fost obținut anterior. În acest sens sunt dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 – în forma introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 15 februarie 2008 – potrivit cărora constatarea calității de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 se face, la cererea persoanei interesate, de către direcțiile de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, pe baza avizului prealabil consultativ al Asociației „15 Noiembrie 1987“. … 19.Curtea a reținut că termenul „consultativ“ nu este sinonim cu termenul „facultativ“, astfel cum apreciază autorul excepției, deoarece avizul era obligatoriu de obținut, dar avea caracter consultativ pentru direcțiile de muncă și protecție socială județene, care aveau prerogativa legală de a constata calitatea de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. Astfel, art. 20 alin. (2) teza finală din lege impune reactualizarea avizului deja obținut. Legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile necesare pentru obținerea calității de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, iar ca urmare a obținerii acestei calități, persoana să beneficieze de indemnizația prevăzută de lege. … 20.Referitor la susținerile privind încălcarea principiilor egalității și nediscriminării, prevăzute de art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că nici acestea nu pot fi reținute. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Încălcarea principiului egalității apare atunci când se aplică un tratament juridic diferențiat unor situații de fapt asemănătoare, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, ori dacă există o disproporție vădită între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 21.Pornind de la aceste considerente, Curtea a constatat că nu este încălcat principiul egalității, de vreme ce tratamentul juridic este același pentru toți cei care au solicitat să li se recunoască calitatea de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. Astfel, atât obligația inițial prevăzută de art. 19 alin. (1) Legea nr. 341/2004, de obținere a avizului prealabil al Asociației „15 Noiembrie 1987“, cât și obligația ulterioară, de obținere a avizului reactualizat al Asociației „15 Noiembrie 1987“, potrivit art. 20 alin. (2) teza finală din Legea nr. 341/2004, incumbă tuturor persoanelor care au solicitat să li se recunoască calitatea menționată, fără nicio discriminare. … 22.În final, Curtea a reținut că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea art. 40 din Constituție și art. 11 Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, din analiza prevederilor art. 18-25 din Legea nr. 341/2004, nu rezultă obligația persoanei care a solicitat avizul, de a deveni membră a Asociației „15 Noiembrie 1987“. Mai mult, Curtea a observat dispozițiile art. 21^5 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, în aplicarea art. 20 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, Asociația „15 Noiembrie 1987“ acordă avizul reactualizat (al cărui model este prevăzut în anexa nr. 9), până la termenul prevăzut de lege pentru depunerea cererii, în vederea obținerii certificatului, fără a solicita persoanei îndeplinirea vreunei obligații. Neacordarea avizului reactualizat se motivează în scris și se comunică persoanei interesate, în termen de 10 zile de la depunerea cererii. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea urmând a respinge prezenta excepție, ca neîntemeiată. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Silviu Bazil Tătărescu, în Dosarul nr. 295/62/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile art. 20 alin. (2) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește