DECIZIA nr. 345 din 20 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Mildred Oria Teodoro în Dosarul nr. 2.329/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 43D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în esență, respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 3.705 din 16 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.329/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția a fost ridicată de Mildred Oria Teodoro într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate de aceasta împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României, decizie în a cărei motivare s-a reținut încălcarea art. 56 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, prin faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate nu a făcut dovada menținerii salariului cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut pe toată durata șederii în țară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate nu îndeplinesc cerințele de calitate ale legii, iar prin aceasta se creează o vădită stare de discriminare pe baza naționalității, încălcându-se principiul „la muncă egală, salariu egal“. Astfel, pentru a beneficia de prelungirea dreptului de ședere, salariatul străin trebuie să prezinte un contract individual de muncă din care să rezulte că salariul este cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, iar nu la nivelul salariului de bază minim brut la care are dreptul un cetățean român. Criteriul naționalității nu poate sta la baza diferenței de situație juridică între salariații români și cei străini în ceea ce privește salarizarea, iar, chiar dacă s-ar accepta ideea diferenței pe acest criteriu, prin aceasta nu s-ar urmări un scop legitim. Ar fi astfel încălcat principiul proporționalității, ce presupune o relație justă între măsura juridică adoptată, realitatea socială și scopul legitim urmărit. Principiul egalității impune statului asigurarea unui cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice aflate în situații similare, fără privilegii și fără discriminări. … 6.De asemenea, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate impun angajatorului obligația acordării salariatului străin a unui salariu cel puțin egal cu salariul mediu brut, ceea ce aduce atingere și art. 56 alin. (2) din Constituție referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece este dreptul statului să reglementeze condițiile obligatorii pentru acordarea dreptului de ședere pe teritoriul României. Acest drept suveran implică stabilirea unor condiții pe care persoana trebuie să le îndeplinească, printre care și dovada că dispune de mijloace necesare traiului evaluate, în concret, la necesitatea câștigului unui salariu mediu brut. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul său de vedere exprimat anterior și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 832 din 3 decembrie 2015, în care a apreciat că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Din analiza notelor scrise prin care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, autoarea acesteia critică doar dispozițiile art. 56 alin. (1) teza întâi și alin. (4) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. Cu privire la art. 56 alin. (1), Curtea reține că, ulterior sesizării sale, acesta a fost modificat prin Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018, în sensul celor susținute de autoarea excepției, fără a păstra soluția legislativă criticată. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, întrucât în cauză sunt aplicabile prevederile de lege criticate în redactarea anterioară, avută la momentul sesizării Curții Constituționale, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art. 56 alin. (1) teza întâi și alin. (4) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2018, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 56 alin. (1) teza întâi: „Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut […].“; … – Art. 56 alin. (4): „Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă următoarele documente: […] b) dovada menținerii salariului cel puțin la nivelul prevăzut la alin. (1) pe toată perioada șederii acordată anterior.“ …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, sub aspectul cerințelor de calitate ale legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și în art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate prin Decizia nr. 832 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 28 martie 2016, prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție. Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 constituie cadrul normativ prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsurile specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte. De asemenea, observând nota de fundamentare ce a însoțit Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, prin care au fost modificate textele criticate, Curtea a constatat că, la adoptarea actului normativ, legiuitorul a avut în vedere transpunerea Directivei 2011/98/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 343 din 23 decembrie 2011, în cuprinsul acesteia precizându-se că actul nu aduce atingere competenței statelor membre în ceea ce privește condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pe piețele forței de muncă ale acestora. … 15.Curtea a mai reținut că intră în marja de apreciere a statului reglementarea condițiilor care trebuie îndeplinite de cetățeanul străin – astfel cum acesta este definit de art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, și anume persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene, – pentru a i se prelungi dreptul de ședere temporară în scop de muncă pe teritoriul României. … 16.Analizând constituționalitatea dispozițiilor referitoare la condițiile prelungirii dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități comerciale cuprinse în aceeași ordonanță, prin Decizia nr. 464 din 4 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004, Curtea a reținut că prevederile acesteia nu sunt aplicabile decât străinilor, însuși actul normativ vizat având ca obiect reglementarea regimului acestora, ceea ce exclude orice posibilitate de comparare cu situația cetățenilor români prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Sub acest aspect este evident că prevederile criticate sunt aplicabile, în egală măsură, tuturor străinilor aflați în situația de a li se prelungi șederea temporară. … 17.Cu privire la susținerile autoarei excepției din prezenta cauză, potrivit cărora textele de lege criticate instituie discriminări între cetățenii români și cetățenii străini pe criteriul naționalității, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Constituție, „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.“ Prin urmare, această normă fundamentală privește numai cetățenii români, naționalitatea fiind un concept diferit de acela de cetățenie. … 18.Cetățenilor străini li se aplică dispozițiile art. 18 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi.“ În jurisprudența sa referitoare la interpretarea acestei norme constituționale, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 385 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai 2009, că „protecția generală a cetățenilor străini și a apatrizilor care locuiesc în România, consacrată la nivel constituțional, are semnificația garantării exercitării de către aceștia a tuturor drepturilor și libertăților, cu excepția celor pentru care Constituția sau legea impune calitatea de cetățean român, însă în egală măsură are și semnificația că aceeași categorie de persoane trebuie să se supună legislației naționale și să îndeplinească obligațiile corelative acestor drepturi și libertăți“. … 19.Curtea reține că dreptul la muncă pe teritoriul României pentru cetățenii străini este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. Acest drept se exercită în anumite condiții stabilite de legiuitor potrivit marjei sale de apreciere. … 20.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că autoarea excepției nu arată motivele pentru care apreciază că textul este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate. Or, Curtea nu se poate substitui acesteia în formularea motivelor de neconstituționalitate și, prin urmare, această critică nu poate fi primită. … 21.Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că aceasta este formulată din perspectiva încălcării dreptului angajatorului la așezarea justă a sarcinilor fiscale, însă angajatorul nu este parte în procesul în care excepția a fost ridicată, astfel că norma invocată din Constituție nu este incidentă în cauză. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mildred Oria Teodoro în Dosarul nr. 2.329/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 56 alin. (1) teza întâi și alin. (4) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește