DECIZIA nr. 343 din 22 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și art. 25 prin raportare la art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Șerbănoiu prin procurator Dumitru Nicolae Pârvu, în Dosarul nr. 29.601/215/2012* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.232D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, părțile Marian Ruslan Oprescu, Ersilia Oprescu, Mircea Gabriel Victor Oprescu și Nuți Daniela Oprescu au depus note scrise în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate prin care se arată că dacă s-ar admite susținerile autorului acesteia ar însemna să fie amestecate, fără nicio justificare, norme procedurale din coduri diferite. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că instanța constituțională a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 24 și art. 25 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 620 din 4 noiembrie 2014 sau Decizia nr. 409 din 28 mai 2015. Astfel, este perfect constituțional ca legea nouă de procedură să se aplice numai proceselor și executărilor începute după intrarea în vigoare a acesteia. Prin urmare, apreciază că și instituțiile noi reglementate prin noul Cod de procedură civilă să se aplice doar la procesele începute după intrarea acestuia în vigoare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 28 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 29.601/215/2012*, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și art. 25 prin raportare la art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Șerbănoiu prin procurator Dumitru Nicolae Pârvu, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile a Tribunalului Dolj prin care a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de autorul excepției împotriva sentinței civile prin care a fost respinsă acțiunea sa de constatare a falsului raportului de expertiză și a nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 24 și art. 25 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care nu disting cu privire la proceduri și procedee judiciare și se interpretează că instituția întrebării prealabile nu se aplică și proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Astfel, se arată că, deși dispozițiile art. 24 și art. 25 din Codul de procedură civilă au ca scop conservarea procedurii de la data inițierii litigiului, instituțiile juridice noi, inexistente în Codul de procedură civilă din 1865, trebuie să se aplice imediat, inclusiv proceselor începute anterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, întrucât dispozițiile art. 519 din cod creează pentru justițiabil dreptul de a se interpreta la cel mai înalt nivel jurisdicțional norma legală interpretată diferit de instanțe. … 7.Prin urmare, apreciază că se încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție pentru că, astfel, cetățenii nu sunt egali în fața legii și, de asemenea, se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), întrucât procesul echitabil înseamnă și exercitarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. … 8.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu disting cu privire la procedee sau proceduri și se interpretează că instituția întrebării prealabile nu se aplică proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Normele cuprinse în art. 24 și art. 25 din Cod au ca scop conservarea procedurii de la data inițierii litigiului, însă instituțiile noi, inexistente în vechiul cod, trebuie să se aplice imediat, inclusiv proceselor începute anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, pentru că prevederile art. 519 din Cod creează pentru justițiabil dreptul de a se interpreta, la cel mai înalt nivel jurisdicțional, norma legală interpretată diferit de instanțe. Așadar, instanța apreciază că prin normele legale criticate se creează o discriminare între justițiabili care nu pot beneficia de acest instrument de unificare a practicii judiciare, cu toate că procesul este pe rolul instanței. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 24 cu denumirea marginală Legea aplicabilă proceselor noi și art. 25 cu denumirea marginală Legea aplicabilă proceselor în curs prin raportare la art. 519 cu denumirea marginală Obiectul sesizării din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 24: „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.“; … – Art. 25:(1)Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.(2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.(3)În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile. … – Art. 519: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“. …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 495 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 1 septembrie 2016, paragraful 16, a constatat că art. 24 din Codul de procedură civilă prevede că „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare“. Această prevedere legală trebuie privită în coroborare cu soluția legislativă prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, care dispune că „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“. … 17.Curtea a reținut, prin Decizia nr. 409 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015, paragraful 12, că, prin dispoziția legală criticată, legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), potrivit căreia legea nouă se aplica, de la data intrării ei în vigoare, și proceselor, și executărilor silite începute sub legea veche. … 18.Art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că „Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi“. Curtea a reținut, prin Decizia nr. 495 din 30 iunie 2015, precitată, paragraful 17, că această dispoziție legală trebuie privită, de asemenea, în coroborare cu prevederile art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora „Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite“. … 19.Astfel, Curtea a constatat că, pe de o parte, legea nouă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare (art. 24 din Codul de procedură civilă – principiul aplicării imediate a legii noi), iar, pe de altă parte, „procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi“ [art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă – principiul supraviețuirii legii vechi]. … 20.Curtea a mai reținut că dispozițiile legale criticate au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 21.Cu privire la principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 409 din 28 mai 2015, paragrafele 14 și 15, a reținut că dispozițiile legale se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, fără discriminări. Având în vedere că există suficiente garanții procesuale care dau expresie dreptului la un proces echitabil, nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale invocate. … 22.De altfel, prin Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010, Curtea a statuat că nu se poate vorbi despre discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale – așadar, inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative, astfel cum este în cazul de față -, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor lor interese. … 23.Cu privire la caracterul unitar al procesului civil, Curtea a reținut că acesta impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât și a executării silite, cea mai importantă dintre aceste garanții fiind „dreptul la un tribunal“ în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică liberul acces la o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, și controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanțele judecătorești. … 24.În același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat, în jurisprudența sa, că „dreptul la un tribunal garantat de art. 6 par. 1 din Convenție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părți. Executarea unei sentințe, a oricărei instanțe, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din «proces» în sensul art. 6“ (Hotărârea din 12 iulie 2007, pronunțată în Cauza S.C. Ruxandra Trading împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 41). … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele care au stat la baza deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Distinct de cele de mai sus, Curtea observă că dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu unei chestiuni de drept. Legiuitorul, în temeiul constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, a reglementat prin art. 519-521 din Codul de procedură civilă un mecanism nou menit să contribuie la asigurarea unei practici judiciare unitare, respectiv sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 27.Curtea reține că textul criticat reprezintă o soluție normativă cu caracter de noutate în legislația procesual civilă, iar, astfel cum s-a arătat la paragrafele 16-18 din prezenta decizie, aceasta se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea în vigoare a legii noi de procedură civilă. … 28.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părților de a se adresa justiției pentru valorificarea drepturilor pretinse și a intereselor lor legitime și nici dreptul constituțional al egalității în drepturi, punând la dispoziția părților mecanismele instituite de legea de procedură în vigoare la data pornirii procesului, acestea bucurându-se de toate garanțiile care condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Șerbănoiu prin procurator Dumitru Nicolae Pârvu în Dosarul nr. 29.601/215/2012* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 24 și art. 25 prin raportare la art. 519 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește