DECIZIA nr. 340 din 9 iulie 2024

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) în Dosarul nr. 6.739/3/2018 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.669D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 aprilie 2024, termen acordat pentru repunerea pe rol a dosarului mai sus menționat, la acesta fiind deja conexate, în ședința publică din 30 mai 2023, dosarele Curții Constituționale nr. 2.752D/2019, nr. 46D/2020, nr. 291D/2022, nr. 1.162D/2022 și nr. 709D/2023. În dosarele nr. 2.752D/2019 și nr. 709D/2023, excepția de neconstituționalitate vizează prevederile art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, și ale art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 și a fost ridicată de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) și de UPFR în Dosarul nr. 23.870/3/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și, respectiv, în Dosarul nr. 3.334/2/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. În dosarele nr. 46D/2020, nr. 291D/2022 și nr. 1.162D/2022, excepția de neconstituționalitate privește dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, fiind ridicată de UPFR în Dosarul nr. 19.241/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 15.432/3/2021 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și, respectiv, în Dosarul nr. 13.048/3/2021 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă. … 3.Ședința publică din 25 aprilie 2024 s-a desfășurat în prezența și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, prin procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, a autoarei UPFR, prin doamna avocat Andreea Strătulă, și a domnului avocat Gheorghe Cracea, precum și a autorului CREDIDAM, prin doamnele avocat Mariana Savu și Adriana Lascu. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru studierea documentelor nou-depuse cu prilejul repunerii pe rol a cauzei, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 28 mai 2024. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 3 iunie 2024, când, constatând imposibilitatea constituirii cvorumului legal de ședință, a dispus, în temeiul art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 9 iulie 2024, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.739/3/2018, Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 19.241/3/2019, Încheierea din 3 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.432/3/2021 și prin Încheierea din 8 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 13.048/3/2021, Tribunalul București – secțiile a IV-a civilă, a V-a civilă și a III-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de UPFR în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în pretenții/despăgubiri întemeiate pe legislația privind dreptul de autor și drepturile conexe. … 5.Prin Încheierea din 1 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 23.870/3/2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, și ale art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, excepție ridicată de CREDIDAM și UPFR într-o cauză în care autorii excepției au chemat în judecată pârâții utilizatori din domeniul radio-TV, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească forma finală a metodologiei aplicabile în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. … 6.Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.334/2/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, republicată, și ale art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, excepție ridicată de UPFR într-o cauză aflată în recurs, prin care autoarea a solicitat instanței anularea unei decizii emise de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prin reglementarea art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 și a art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, legiuitorul a intervenit asupra metodologiei prin care au fost stabilite remunerațiile aferente dreptului de autor și drepturilor conexe și a eliminat posibilitatea negocierii unei remunerații fixe sau minime, încălcând astfel principiul accesibilității și previzibilității legii și dreptul de proprietate, ocrotite de Legea fundamentală. … 8.Conform art. 163 – 165 din Legea nr. 8/1996, metodologia poate fi stabilită prin trei modalități: prin negociere și încheierea unui protocol între părțile implicate constituite într-o comisie (formată din organismele de gestiune colectivă, pe de o parte, și reprezentanții utilizatorilor, pe de altă parte), prin mediere (în vechea reglementare prin arbitraj) sau de către instanța de judecată, care stabilește forma finală a metodologiei. Metodologia are la bază anumite criterii enumerate la art. 164 alin. (1) și (3) din aceeași lege, fără ca acestea să fie limitative, ci exemplificative, așa cum rezultă din considerentul 31 din Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă. … 9.Cât privește aplicabilitatea sa în timp, metodologia se publică în Monitorul Oficial al României și se aplică până la intrarea în vigoare a noilor metodologii, stabilite în urma parcurgerii aceleiași proceduri, dar nu mai devreme de 3 ani de la publicarea ultimei metodologii în Monitorul Oficial al României. … 10.În concluzie, metodologia reprezintă contractul-cadru prin care părțile implicate au stabilit prin negociere, mediere sau pe cale judecătorească condițiile de licențiere și tarifele aplicabile utilizării drepturilor de autor și drepturilor conexe, pentru o perioadă prevăzută de lege de minimum 3 ani. Prin adoptarea art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, legiuitorul a intervenit în mod nepermis în contractul-cadru al părților, suprimând efectele juridice ale metodologiei în privința remunerației minime/fixe, care nu se mai regăsește în cuprinsul art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, devenit art. 164 alin. (2) teza finală după republicarea acesteia. Practic, textul de lege criticat anulează un drept câștigat în instanță în privința remunerației minime, cu nesocotirea drepturilor de proprietate intelectuală ale titularilor beneficiari și a principiului securității juridice a raporturilor civile. … 11.Totodată, se semnalează situația contradictorie creată, pe de o parte, de art. 212 alin. (3) [fostul art. 154 alin. (3)] din Legea nr. 8/1996, republicată, care permite organismelor de gestiune colectivă să solicite remunerații minime de la radiodifuzorii locali, în contextul obligației de a renegocia metodologia în raport cu criteriul „potențialilor receptori ai emisiunii“, și de art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, pe de altă parte, care lipsește de efecte tocmai acele metodologii în care au fost negociate și stabilite remunerațiile minime în funcție de criteriul suplimentar stabilit de lege. … 12.Se arată că, la momentul adoptării Legii nr. 74/2018, singurele metodologii care stabileau remunerații minime erau cele publicate prin Decizia directorului general al ORDA nr. 216/2011, în cazul radiodifuzării, și, în cazul organismelor de televiziune, Decizia directorului general al ORDA nr. 133/2012 (ce conține Hotărârea arbitrală nr. 8/2012, remunerația minimă fiind menținută prin Decizia civilă nr. 83/2013 a Curții de Apel București). Se susține că, deoarece modificarea acestor metodologii se putea demara doar prin formularea unor cereri de inițiere a unor noi proceduri de negociere, reprezentanții utilizatorilor au găsit alte mijloace, respectiv adoptarea Legii nr. 74/2018, prin care remunerația minimă a fost eliminată. Deși aceasta nu contravine Directivei 2014/26/UE, implementarea acestei directive prin noua lege a fost de fapt un pretext de modificare a legii „cu dedicație pentru o parte din radiodifuzori“, în desconsiderarea drepturilor artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme. … 13.Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 74/2018, ORDA a emis Decizia nr. 31/2020, prin care a stabilit măsuri de intrare în legalitate a UPFR, printre acestea numărându-se și formula de calcul exclusiv procentual a remunerațiilor datorate de organismele de televiziune, cu recalcularea în consecință a sumelor stabilite prin facturi emise pentru încasarea unor remunerații minime/fixe. … 14.Cât privește nivelul remunerației minime sau fixe, se susține că acesta trebuie să fie unul rezonabil și nu poate urmări un singur criteriu, cel al veniturilor radiodifuzorului, ci trebuie să aibă în vedere inclusiv acoperirea valorii serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă (criteriu prevăzut de directiva menționată), situație în care stabilirea unei remunerații exclusiv procentuale se dovedește o măsură limitată, de natură să încalce drepturile de autor și drepturile conexe în condițiile în care remunerația procentuală este derizorie în peste 70% din cazurile de radiodifuzori. Aceste aspecte au fost sesizate și de Președintele României prin cererea de reexaminare a Legii nr. 74/2018 înainte de promulgare, însă legiuitorul le-a respins. … 15.În final, se susține că restrângerile de drepturi patrimoniale de autor și conexe, operate prin textul de lege criticat, nu se justifică și nu corespund nici condițiilor și situațiilor limitativ prevăzute de Constituție, fiind prin urmare contrare art. 15, 16, 21, 24, 44 și 53 din aceasta și jurisprudenței constituționale în materia drepturilor de proprietate intelectuală, asimilate celor de proprietate privată (Decizia Curții Constituționale nr. 571 din 29 aprilie 2010). … 16.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă și Tribunalul București – Secția a III-a civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ce constituie obiectul dosarelor nr. 2.669D/2019, nr. 2.752D/2019 și nr. 291D/2022. … 17.Tribunalul București – Secția a V-a civilă și Tribunalul București – Secția a IV-a civilă și-au exprimat opinia în dosarele nr. 46D/2020 și nr. 1.162D/2022 în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 709D/2023, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentanților convenționali ai autorilor excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 27 martie 2018, precum și ale art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 14 iunie 2018. Textele de lege criticate au următorul cuprins normativ:– Art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018: „(3) Dispozițiile din metodologiile elaborate conform art. 131 și 131^1 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, care conțin prevederi referitoare la sume/remunerații fixe sau minime aplicabile în cazul radiodifuzării, contrare dispozițiilor art. 131^1 alin. (2), astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta lege, nu se mai aplică începând cu data împlinirii unui termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … – Art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996: „(2) Organismele de gestiune colectivă pot solicita în negocieri, de la aceeași categorie de utilizatori, fie remunerații forfetare, fie remunerații procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obținute de fiecare utilizator prin activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile ocazionate de utilizare. Pentru activitatea de radiodifuzare, organismele de gestiune colectivă pot solicita numai remunerații procentuale, diferențiate prin directă proporționalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune a repertoriului gestionat colectiv în această activitate.“ …  … 23.În raport cu dinamica legislativă, Curtea reține că Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost republicată în temeiul art. III din Legea nr. 74/2018, astfel că, drept urmare a renumerotării textelor de lege, art. 131, la care face referire art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, a devenit art. 163, iar art. 131^1 a devenit art. 164. Așadar, dispozițiile art. 164 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, republicată, criticate în cauză, sunt aceleași cu cele ale art. 131^1 alin. (2) din aceeași lege în forma anterioară republicării, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 20 din Legea nr. 74/2018 și la care art. II alin. (3) din aceeași lege, de asemenea criticat, face trimitere. … 24.Normele constituționale menționate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 136 – Proprietatea. Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 12 din Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, încheiată la Roma la 26 octombrie 1961 și ratificată prin Legea nr. 76/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 aprilie 1998, prevederile art. 15 din Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind interpretările, execuțiile și fonogramele (TIEF), adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996 și ratificat prin Legea nr. 206/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 27 noiembrie 2000, precum și cele ale art. 8 alin. (2) din Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale și ale art. 16 alin. (2) din Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă. … 25.Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că dispozițiile art. 164 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 reglementează modalitățile în care organismele de gestiune colectivă pot negocia cu aceeași categorie de utilizatori, în cadrul metodologiilor, remunerațiile aferente dreptului de autor și drepturilor conexe, fiind menționate în acest sens remunerațiile forfetare și remunerațiile procentuale. … 26.Teza finală a art. 164 alin. (2) se referă în particular la activitatea de radiodifuzare, cu privire la care organismele de gestiune colectivă pot solicita numai remunerații procentuale, diferențiate prin directă proporționalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune – a repertoriului gestionat colectiv în această activitate. … 27.Ca regulă generală, Legea nr. 8/1996, republicată, permite ca remunerația stabilită cu acordul părților printr-un contract de cesiune a drepturilor patrimoniale să fie calculată, sub aspectul cuantumului, fie proporțional cu încasările provenite din exploatarea operei, fie în sumă fixă sau în orice alt mod (art. 44). Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare sau prin orice modalitate de comunicare către public, artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme au dreptul la o remunerație unică echitabilă, al cărei cuantum este stabilit prin metodologii (art. 112). Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeași categorie de utilizatori remunerații forfetare sau procentuale [art. 164 alin. (2) teza întâi], iar, pentru activitatea de radiodifuzare, Legea nr. 8/1996, în redactarea sa anterioară modificării prin Legea nr. 74/2018, prevedea că remunerațiile procentuale se vor stabili diferențiat, direct proporțional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar, în lipsa veniturilor, în funcție de cheltuielile ocazionate de utilizare [art. 131^1 alin. (2), în redactarea conferită prin Legea nr. 329/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006]. … 28.Comparativ cu soluția legislativă anterioară referitoare la remunerațiile cuvenite în cazul activității de radiodifuzare, Curtea observă că diferența specifică de reglementare adusă de Legea nr. 74/2018 constă în eliminarea implicită a remunerațiilor forfetare, prin introducerea adverbului „numai“ cu referire la remunerațiile procentuale, fiind eliminată, totodată, și ipoteza aplicării procentului diferențiat în lipsa veniturilor utilizatorului. … 29.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, intervenția legiuitorului în sensul eliminării din Legea nr. 8/1996 a posibilității negocierii și stabilirii unor remunerații fixe sau minime este intruzivă întrucât afectează dreptul patrimonial al titularilor dreptului de autor și/sau conexe, stabilit în baza metodologiei anterioare. … 30.Curtea constată că soluția legislativă prevăzută la art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, republicată, potrivit căreia pentru activitatea de radiodifuzare se stabilesc numai remunerații procentuale, și nu forfetare sau fixe/minime, nu este de natură să contravină dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituție. … 31.Dreptul de proprietate intelectuală este protejat atât la nivel internațional, cât și la nivel național, iar, în ceea ce privește garanțiile stabilite în cazul particular al publicării operelor prin activitatea de radiodifuzare, documentele internaționale în materie – invocate și de autorii excepției în motivarea acesteia – utilizează conceptul general de remunerație echitabilă și unică sau remunerație adecvată. … 32.Față de criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că Legea nr. 8/1996 a menținut, chiar și ulterior adoptării Legii nr. 74/2018, principiul general potrivit căruia remunerația cuvenită în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabilește prin acordul părților, iar cuantumul remunerației se calculează fie proporțional cu încasările provenite din utilizarea operei, fie în sumă fixă sau în orice alt mod (art. 44). Cu referire specială la activitatea de radiodifuzare, legiuitorul a optat, dintre toate modalitățile cuprinse în regula generală, pentru modalitatea remunerației procentuale, aceasta încadrându-se atât în principiul general mai sus enunțat, cât și în conceptul mai larg de remunerație echitabilă și unică sau remunerație adecvată, mai sus amintit. Astfel, potrivit art. 164 alin. (2) teza finală, remunerația procentuală este diferențiată prin directă proporționalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator – organism de televiziune sau de radiodifuziune – a repertoriului gestionat colectiv în această activitate, ceea ce este în măsură să garanteze o remunerație echitabilă și adecvată, calculată prin raportare la frecvența utilizării repertoriului gestionat colectiv. … 33.Curtea observă că regula remunerației procentuale este echitabilă și adecvată, aceasta fiind aptă să asigure titularului dreptului de autor un anumit venit minim și să garanteze, totodată, o remunerație direct proporțională cu frecvența difuzării operei, ceea ce îi asigură caracterul echitabil. … 34.Dacă legiuitorul a acordat părților contractante o anumită larghețe, în general, în stabilirea de comun acord a remunerațiilor cuvenite în schimbul utilizării operelor, în sensul că art. 44 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 arată că acest cuantum se calculează fie proporțional cu încasările provenite din utilizarea operei, fie în sumă fixă sau în orice alt mod, Curtea observă că limitarea acestor metode de calcul la cea procentuală – prin textul legal criticat – este justificată în cazul activității de radiodifuzare tocmai prin specificul acesteia. Spre deosebire de alte mijloace (media sau nu) de promovare și de aducere la cunoștința publicului a operelor, societățile de radio și televiziune au aptitudinea de a asigura accesul publicului larg la respectivele creații artistice. Pe de altă parte, prin natura activității lor, de informare a publicului larg și de permanentă adaptare la cerințele acestuia, societățile de radio și televiziune trebuie să includă în emisiunile lor o varietate cât mai mare de programe care urmăresc să își conserve sau să își mărească audiența. Această activitate de radiodifuzare trebuie să fie, prin esența ei, fluidă, adaptabilă, flexibilă și receptivă, pe de o parte, la dimensiunea creatoare a societății umane și evoluția sa în acest sens, în general, și, pe de altă parte, la gusturile, cerințele, preferințele publicului larg, ale audienței. Prin urmare, frecvența radiodifuzării anumitor opere artistice depinde de un întreg cumul de factori, inerenți domeniului creator, iar artistul își asumă un anumit risc cu privire la impactul sociocultural al operei sale. Așadar, regula proporționalității cu privire la remunerația cuvenită pentru utilizarea operei artistice, adică a cotei procentuale în raport cu veniturile obținute de societățile de radio și televiziune în urma utilizării respectivei opere, este cea care răspunde într-o manieră adecvată întregului complex de factori ce caracterizează activitatea de radiodifuziune, pe de o parte, și cea artistică, pe de altă parte, servind intereselor ambelor părți în egală măsură. … 35.Opțiunea legiuitorului pentru această soluție juridică nu încalcă dreptul de proprietate, așa cum afirmă autorii excepției, întrucât eliminarea pe cale legală a unor alte modalități anterioare de calcul al remunerației nu poate fi asimilată cu negarea dreptului de proprietate al titularilor drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, ci, dimpotrivă, le dă expresie, prin stabilirea unei modalități de valorificare a acestor drepturi prin aplicarea principiului proporționalității în calculul remunerațiilor. Procentul aplicat se negociază de organismul de gestiune colectivă în cadrul comisiei de negociere a metodologiilor pe baza unor criterii stabilite de Legea nr. 8/1996, republicată, la art. 164 alin. (1), iar, potrivit alin. (4) al aceluiași articol, aceste remunerații trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică și ponderea utilizării drepturilor în cauză, ținând seama de caracteristicile și de sfera de utilizare a operelor și a altor obiecte protejate, precum și de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă, fiecare dintre părțile contractului-cadru, respectiv organismele de gestiune colectivă și utilizatorii, motivând modul de stabilire a acestor remunerații. Stabilirea cuantumului acestor remunerații are în vedere, așadar, criterii obiective și nediscriminatorii, exigențe impuse și de legislația și practica europeană în domeniu, inclusiv criteriul valorii economice a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă, invocat în mod special de autorii excepției. … 36.Dreptul de proprietate, consacrat la art. 44 din Constituție, nu poate fi afectat nici prin raportare la noțiunea de „bun“, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, are un sens autonom, ce include atât „bunurile actuale“, cât și activele, inclusiv creanțele, despre care reclamantul poate susține că are cel puțin o „așteptare legitimă“ (de exemplu, Hotărârea din 11 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Anheuser-Busch Inc. împotriva Portugaliei, paragraful 63; Hotărârea din 7 februarie 2013, pronunțată în Cauza Fabris împotriva Franței, paragrafele 49 și 51; Hotărârea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei, paragraful 76). Potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg, pentru ca o „așteptare“ să fie „legitimă“, aceasta trebuie să aibă o natură mai concretă decât o simplă speranță și să se bazeze pe o prevedere legală sau pe un act juridic, precum o hotărâre judecătorească, fiind necesar ca aceasta să aibă legătură cu dreptul patrimonial în cauză (de exemplu, Hotărârea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Cauza Béláné Nagy împotriva Ungariei, paragraful 76, sau Hotărârea din 7 februarie 2013, pronunțată în Cauza Fabris împotriva Franței, paragraful 50). … 37.În cazul de față, „așteptarea“ titularului dreptului de proprietate intelectuală era una „legitimă“ în interiorul termenului de 3 ani de la publicarea formei definitive a metodologiei în Monitorul Oficial al României, termen menționat expres de art. 166 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 în care organismele de gestiune colectivă, utilizatorii sau structurile asociative ale utilizatorilor nu pot formula o nouă cerere de inițiere a procedurilor de negociere a tarifelor și metodologiilor deja publicate. Or, la momentul adoptării Legii nr. 74/2018, acest termen de 3 ani era depășit, singurele metodologii în vigoare care stabileau remunerații minime fiind cele publicate prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 5 iulie 2011, în cazul radiodifuzării, și, în cazul organismelor de televiziune, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 133/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 26 iulie 2012. Prin urmare, o modificare prin Legea nr. 74/2018 a modalității de calcul al remunerațiilor cuvenite pentru activitatea de radiodifuzare, intervenită după acest termen, nu mai poate afecta principiul securității juridice și nici dreptul de proprietate, analizat în sensul mai sus arătat. … 38.În plus, prin dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 – de asemenea criticate – legiuitorul a prevăzut o perioadă de 90 de zile pentru modificarea metodologiilor în materia drepturilor de autor, în măsura în care acestea conțin prevederi contrare noilor soluții legislative cuprinse la art. 164 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 (în forma republicată), referitoare la sume/remunerații fixe sau minime aplicabile în cazul radiodifuzării. Așadar, soluția legislativă cuprinsă la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, introdusă prin art. I pct. 20 din Legea nr. 74/2018, nu poate fi retroactivă, cum consideră autorii excepției, ci se aplică pentru viitor, astfel cum rezultă în mod expres din prevederile art. II alin. (3) din acest din urmă act normativ. O atare reglementare conține norme tranzitorii de aplicare a legii și se raportează la situații juridice ce se vor naște în viitor (facta futura), fără a afecta drepturi patrimoniale deja obținute/câștigate (facta praeterita). … 39.Cu referire la principiul neretroactivității, Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiile neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). În mod corelativ, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit actum) (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 19). De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004). … 40.În cauza de față, fără a încălca termenul de 3 ani în care nu se pot negocia și stabili noi metodologii, legea nouă – în speță, art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 – nu face altceva decât să traseze, prin dispozițiile criticate, coordonatele/criteriile în care vor avea loc negocierile pentru stabilirea viitoarei metodologii, exprimate, în final, printr-un act administrativ infralegal ce poate fi contestat în fața instanței judecătorești. Prin urmare, nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate referitoare la nerespectarea art. 15 alin. (2) din Constituție. … 41.Cât privește invocarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare, Curtea reține că acestea nu sunt incidente, deoarece textele de lege criticate nu conțin norme de procedură, ci norme substanțiale și de aplicare a legii. … 42.Cu privire la invocarea principiului egalității și a dreptului la nediscriminare, consacrate de art. 16 din Constituție, Curtea observă că motivarea formulată de autorii excepției are în vedere, în realitate, argumente referitoare la nerespectarea principiului securității juridice și al neretroactivității, anterior analizate, și nu argumente prin care să se demonstreze generarea unei situații discriminatorii prin dispozițiile legale criticate. Întrucât o atare argumentație nici nu poate fi dedusă în mod rezonabil, Curtea constată că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate și nu sunt admisibile. … 43.Referitor la susținerile autorilor excepției privind o eventuală neconcordanță între dispozițiile art. 212 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 și cele ale art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018, Curtea reține că acestea vizează, în realitate, o pretinsă stare de necorelare legislativă, pe care Curtea Constituțională nu o poate însă examina, deoarece interpretarea normativă și aplicarea legislației într-un caz anume sunt operațiuni ce intră în atribuțiile destinatarilor legii și, în final, ale instanței judecătorești, și nu ale instanței de contencios constituțional. … 44.Totodată, Curtea observă că regula de calcul al remunerațiilor se subsumează principiilor edictate de directivele europene adoptate în domeniul protecției juridice a dreptului de autor și a drepturilor conexe, având în vedere că, potrivit art. 209 din Legea nr. 8/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, această lege transpune prevederile a 14 directive. … 45.Nu în ultimul rând, urmărind procesul legislativ de elaborare a soluției normative criticate, Curtea reține că eliminarea sumei fixe/minime și impunerea regulii unice a remunerației procentuale a avut loc în cursul procedurii legislative de reglementare a actualei Legi nr. 74/2018 (Plx nr. 452/2017), mai exact la Camera Deputaților, care, în calitate de Cameră decizională, a modificat forma adoptată de Senat și a votat propunerile formulate prin Raportul comun al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Potrivit acestui raport, justificarea intervenției legislative asupra alin. (2) al art. 164 din Legea nr. 8/1996 este următoarea: „Pentru aceeași categorie de utilizatori, remunerațiile trebuie să fie de același fel, fie forfetare, fie procentuale, pentru a genera un tratament unitar și coerent. De altfel, chiar formularea prin conjuncția sau impune aceeași interpretare, care trebuie însă accentuată. (…) Radiodifuzarea prezintă specificul unei utilizări cu pondere diferențiată a operelor în ansamblul activității, de la 0% la 100% (televiziune de sport sau de știri vs televiziune de filme sau muzică), ceea ce impune o reflectare a diferențierii ponderii în calculul remunerației prin variația continuă a procentului. Notă: prin alin. 2 și 3 se realizează transpunerea art. 16 din Directiva 2014/26/EU, în sensul corelării valorii economice a utilizării operelor, reflectată de veniturile obținute din utilizare, cu valoarea remunerației. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene – Cauza C-52/07 – este relevantă pentru neincluderea în lege, în cazul radiodifuzării, a prevederilor referitoare la remunerații forfetare/fixe.“ … 46.Așadar, legiuitorul național a avut în vedere cerințele impuse de Directiva 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă, care, la art. 16 alin. (2), prevede că „(…) Titularii de drepturi primesc o remunerație adecvată pentru utilizarea drepturilor acestora. Tarifele pentru drepturile exclusive și drepturile la remunerație trebuie să fie rezonabile în raport cu, printre altele, valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ținând seama de caracteristicile și de sfera de utilizare a operelor și a altor obiecte protejate, precum și de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de gestiune colectivă. Organismul de gestiune colectivă informează utilizatorul în cauză cu privire la criteriile utilizate la stabilirea acestor tarife.“ … 47.Nu mai puțin relevantă la momentul legiferării a fost jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care, în Hotărârea din 11 decembrie 2008, pronunțată în Cauza C-52/07, Kanal 5 Ltd și TV 4 AB împotriva Föreningen Svenska Tonsättares Internationella Musikbyrå (STIM) upa, a soluționat o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare referitoare la interpretarea art. 82 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), într-o speță referitoare la perceperea unei redevențe de către un organism de gestiune a drepturilor de autor cu o poziție dominantă pe piață, în legătură cu difuzarea prin televiziune a operelor muzicale. Art. 82 din TCE (actualul art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) prevede următoarele: „Este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: (a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile; (b) limitează producția, comercializarea sau dezvoltarea tehnică în dezavantajul consumatorilor; (c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; (d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.“ În hotărârea ante-menționată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat: „Articolul 82 CE trebuie interpretat în sensul că un organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor care deține o poziție dominantă pe o parte semnificativă a pieței comune nu folosește în mod abuziv această poziție în cazul în care, drept remunerație datorată pentru difuzarea prin televiziune a operelor muzicale protejate prin dreptul de autor, aplică unor posturi private de televiziune un sistem de redevențe potrivit căruia cuantumul acestor redevențe corespunde unei părți din veniturile acestor posturi, cu condiția ca această parte să fie proporțională, în ansamblu, cu cantitatea de opere muzicale protejate prin dreptul de autor efectiv difuzate prin televiziune sau susceptibile de a fi difuzate și cu excepția cazului în care o altă metodă permite să se identifice și să se cuantifice într-un mod mai precis utilizarea acestor opere, precum și audiența, fără însă a determina o creștere disproporționată a cheltuielilor efectuate pentru gestionarea contractelor și pentru supravegherea utilizării operelor respective.“ … 48.Cu alte cuvinte, Curtea de Justiție de la Luxemburg a stabilit că, dacă nu există o altă metodă prin care să se determine cu mai mare precizie numărul exact al difuzării operelor și al audienței, atunci este permis organismului de gestiune a drepturilor de autor să perceapă pentru activitatea de radiodifuzare o remunerație raportată proporțional la cantitatea de opere efectiv sau susceptibile a fi difuzate. … 49.În concluzie, Curtea Constituțională constată că dispozițiile legale criticate nu fac decât să transpună în plan național standardele europene în domeniul protecției juridice a drepturilor de autor, optând pentru un mecanism de plată a drepturilor de autor constând în aplicarea, prin negociere, a unei cote procentuale din veniturile realizate prin difuzarea operei. Această modalitate este aptă în mod ideal să asigure un just echilibru între cele două interese aflate în concurs: interesul protejării drepturilor de autor, pe de o parte, și interesul economic, social și cultural al societăților de radio și televiziune de difuzare a respectivelor creații, pe de altă parte (a se vedea, în acest sens, și Hotărârea din 12 iulie 2016, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza SIA AKKA/LAA împotriva Letoniei, paragrafele 61-81 sau Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 29 ianuarie 2008, pronunțată în Cauza C-275/06, paragraful 68). Nu se poate reține că, prin opțiunea sa de reglementare, legiuitorul ar fi realizat o intruziune cu privire la protecția drepturilor de autor și a celor conexe, ci că a urmărit să asigure un echilibru rezonabil, în condițiile specifice activității de radiodifuzare, între interesele creatorilor și cele ale radio-difuzorilor, lăsând liberă stabilirea cotei procentuale în cadrul negocierilor dintre organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și utilizatorii (radio-difuzorii) respectivelor opere. Stabilirea regulii de calcul al remunerației conform unei cote procentuale, proporțional cu veniturile obținute din difuzarea operei nu este de natură să contravină nici principiului pacta sunt servanda (contractul-cadru, în cazul de față), specific dreptului civil, ci are menirea să protejeze drepturile de autor într-o manieră echitabilă și adecvată. … 50.Pentru toate aceste motive, Curtea Constituțională consideră că eliminarea pe cale legală a unei metode de stabilire a modalității de plată a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, respectiv a remunerației fixe sau minime, și menținerea unei singure metode, cea a remunerației procentuale, negociată de organismele de gestiune colectivă cu reprezentanții utilizatorilor în baza unor criterii legale obiective, stabilită direct proporțional cu frecvența difuzării operei de către societățile de radio și televiziune, nu contravin normelor constituționale referitoare, în esență, la protecția egală a dreptului de proprietate. … 51.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) și de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) în dosarele nr. 6.739/3/2018 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, nr. 23.870/3/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă, nr. 3.334/2/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 19.241/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, nr. 15.432/3/2021 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și, respectiv, nr. 13.048/3/2021 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și ale art. 164 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește