DECIZIA nr. 340 din 11 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Petre Constantin Cazacu în Dosarul nr. 2.641/118/2018 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.658D/2018. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 și 2.117D/2019, având ca obiect excepții de neconstituționalitate parțial identice. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Constantin Simion Simerea, în Dosarul nr. 3.165/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secția I civilă, de Marius Mureșan în Dosarul nr. 408/102/2018* al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Dan Sipos în Dosarul nr. 1.791/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și de Veronica Andreiu în Dosarul nr. 1.665/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă. ... 4.->La apelul nominal se constată lipsa tuturor părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 și 2.117D/2019 la dosarul nr. 1.658D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. ... 6.->Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 și 2.117D/2019 la Dosarul nr. 1.658D/2018, care a fost primul înregistrat. ... 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției. Menționează, în acest sens, Decizia Curții nr. 687 din 31 octombrie 2019. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.641/118/2018, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petre Constantin Cazacu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.658D/2018. … 9.Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.165/86/2018, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Simion Simerea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 270D/2019. … 10.Prin Încheierea din 12 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 408/102/2018*, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. VII pct. 2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu care modifică Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marius Mureșan și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 903D/2019. … 11.Prin Încheierea din 24 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.791/83/2018, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Sipos și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.638D/2019. … 12.Prin Încheierea din 2 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.665/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Veronica Andreiu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.117D/2019. … 13.Excepția a fost invocată în cauze având ca obiect contestarea, în temeiul art. 97-105 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a modului de stabilire a pensiei. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii critică faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 modifică prevederi dintr-o lege organică, respectiv Legea nr. 223/2015. În opinia autorilor, materia pensiilor se subsumează noțiunii de protecție socială. În acest fel, sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general al protecției sociale, precum și ale art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat, deoarece Guvernul încalcă prerogativa exclusivă a Parlamentului de a reglementa prin lege organică regimul juridic general al protecției sociale. … 15.De asemenea, este criticat faptul că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nu sunt avute în vedere decât autoritățile statale, fără să se țină cont de faptul că legile trebuie să fie create pentru oameni, și nu împotriva lor. … 16.Mai departe, se apreciază că se încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, deoarece polițistul pensionar, care se poate raporta, în aceste condiții, exclusiv la prevederile legii, nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de calculare sau actualizare a pensiei. … 17.În continuare, autorii menționează că art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost modificat de art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, instituie alte criterii pentru stabilirea pensiei militare de stat decât cele inițiale și a căror aplicare conduce la micșorarea pensiilor. Ca atare, aceștia sunt discriminați față de beneficiarii ale căror pensii au fost anterior stabilite, înainte de intrarea în vigoare a prevederilor criticate. Mai departe, se arată că, aparent, rămân aplicabile criteriile de stabilire a pensiei anterioare criteriului instituit de prevederile criticate, deși, în fapt, doar noul criteriu este aplicat. În aceste condiții, vechile criterii ar fi trebuit să fie abrogate, ceea ce, în fapt, nu s-a întâmplat. … 18.Autorii apreciază că și dreptul la pensie este încălcat, deoarece aplicarea prevederilor criticate conduce la scăderea cuantumului pensiei cu aproape 2.000 lei, cca 25%, care nu este neglijabilă și nici nu poate fi acceptabilă „pentru consacrarea principiului solidarității sociale“. … 19.De asemenea, se consideră că prevederile criticate restrâng „drepturi consacrate prin legi organice, drepturi față de care, în mod predictibil, urma să beneficiez, dar care au fost restrânse abuziv“, precum și că „raportarea cuantumului pensiei militare la media soldelor lunare din unitatea în care am activat (Garda de Coastă) sunt neconstituționale și ilegale“. … 20.Se arată, în continuare, că prin dispozițiile criticate s-au încălcat principiile prevăzute de art. 2 lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015, respectiv al unicității și al egalității tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat. Astfel, sunt discriminați participanții la sistemul pensiilor militare ale căror cereri de pensionare sunt înregistrate și soluționate după data de 15 septembrie 2017, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, față de participanții la sistemul pensiilor militare de stat ale căror cereri de pensionare au fost înregistrate și nesoluționate înainte de această dată. Se susține că „pe baza unor norme neconstituționale, pensia a fost plafonată la suma de 3.480 lei, algoritmul de calcul fiind discriminatoriu, generând o mare discrepanță între pensia militară netă și pensia netă în plată“. Se precizează că jurisdicția constituțională, prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 637 din 13 octombrie 2015, a admis excepții de neconstituționalitate pentru motive similare celor invocate de către autorii excepției. … 21.Se mai susține că toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflației, cât și cu 50% din creșterea câștigului salarial mediu brut. Susține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare ulterior trecerii sale în rezervă, „fiind ratificat de ParlamentuI României la data de 27.09.2017“. În aceste condiții autorii apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. În mod concret, discriminarea subzistă față de pensionarii din sistemul public, deoarece Legea nr. 263/2010 ar trebui să guverneze toate celelalte categorii de pensii. … 22.Autorii mai arată că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, îi discriminează pe polițiști față de asigurații din sistemul public de pensii, fiind citată in extenso din Decizia Curții nr. 20 din 2 februarie 2000. Autorii conchid că sunt îndreptățiți să li se aplice dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificărilor criticate. … 23.În sfârșit, se mai arată că dispozițiile criticate îi discriminează pe pensionarii cu o vechime cumulată de peste 25 de ani față de cei cu o vechime mai mică decât 25 de ani. De asemenea, discriminarea subzistă și față de cei care optează, potrivit art. 122 din Legea nr. 223/2015, pentru modul de calcul al pensiei din sistemul public, deoarece își pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară. În sfârșit, discriminarea este generată și de faptul că se pierde beneficiul sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. … 24.Tribunalul Constanța – Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are libertatea de a stabili modalitatea de calcul, precum si cuantumul valoric al pensiei. Stabilirea unui cuantum maxim nu semnifică negarea dreptului la pensie sau restrângerea unor drepturi sau libertăți. Mai arată că prevederile criticate se aplică fără diferențiere, tuturor beneficiarilor Legii nr. 223/2015, astfel încât nu se încalcă art. 16 din Constituție. … 25.Tribunalul Suceava – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curții nr. 349 din 2018. … 26.Tribunalul Mureș – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece încalcă prevederile art. 115 alin. (4), coroborat cu art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a invocat faptul că, potrivit legislației în vigoare, și categoria pensiilor militare de stat s-ar fi actualizat anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate. Or, în realitate, în cazul pensiilor militare de stat, nu există o asemenea prevedere în legislația în vigoare, mai precis, art. 59 din Legea nr. 223/2015 nu avea un asemenea conținut la data emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Guvernul doar demonstrează rațiunea, necesitatea, oportunitatea și utilitatea reglementarii, nu însă și existența unei situații extraordinare, pe care doar o proclamă. Cu privire la urgența reglementării, instanța arată că reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ, cum este și în cazul de față, se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. … 27.Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă arată că prevederile criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece, pe de o parte, se aplică tuturor categoriilor vizate de acestea și, pe de altă parte, situațiile care sunt diferite, în mod obiectiv, pot fi tratate în mod diferențiat, așa cum rețin Curtea Constituțională și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. … 28.Tribunalul Prahova – Secția I civilă consideră că nu se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. … 29.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 30.Avocatul Poporului, în Dosarul Curții nr. 903D/2019, menționează că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, la data adoptării actului normativ criticat, exista situație de urgență, având caracterul obiectiv al unei situații extraordinare, așa cum reiese din preambulul acestuia. … 31.În ceea ce privește critica întemeiată pe art. 16 alin. (1) din Constituție, se precizează că obligația statului este doar aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensii, precum și faptul că nu există un drept fundamental la pensie de serviciu, aceasta nefiind acordată de către stat în temeiul contribuțiilor realizate de către titularii lor. Sunt evocate, în susținere, decizii ale Curții Constituționale și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului. În sfârșit, arată, cu referire la critica privind pretinsa discriminare a celor pensionați ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2017 față de cei pensionați anterior acestui moment, că diferențierile care rezultă din aplicarea, în momente diferite, a unor reglementări diferite nu constituie discriminare în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție. În final, invocând, din nou, jurisprudență relevantă a Curții Constituționale, Avocatul Poporului arată că situațiile obiectiv diferite nu doar că nu interzic, dar chiar impun un tratament juridic diferențiat, precum și faptul că, în măsura în care, din cauza unor modificări legislative, anumite persoane ajung în situații pe care, din punct de vedere subiectiv, le percep ca fiind defavorabile, nu reprezintă, în sine, un temei de natură să atragă încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție.  … 32.Avocatul Poporului, în Dosarul Curții nr. 1.638D/2019, apreciază că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de criteriul aplicării în timp a legii nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție. Legiuitorul a urmărit evitarea unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii. În plus, pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat, se impune adoptarea unei soluții imediate, prin modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu, astfel ca nu se poate reține vreo discriminare. … 33.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:34.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 35.Obiectul excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 903D/2019, potrivit încheierii de sesizare, constă în art. VII pct. 2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 care modifică Legea nr. 223/2015, mai exact art. 59 al acesteia. Cu toate acestea, având în vedere că autorul a ridicat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate de art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea este legal învestită cu soluționarea excepției care vizează ambele dispoziții normative.  ... 36.->De asemenea, în Dosarul Curții nr. 270D/2019, Curtea observă că, deși încheierea de sesizare se referă la art. VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în realitate, pe lângă criticile de neconstituționalitate extrinsecă, sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, și nu art. VII în integralitatea lui.  ... 37.În sfârșit, în Dosarul Curții nr. 2.117D/2019, Curtea observă că, deși încheierea de sesizare se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în realitate sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 2 și 3 ale acesteia și nu actul normativ în integralitatea lui.  ... 38.->Având în vedere aceste circumstanțieri, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Acestea au modificat prevederile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au dobândit următorul conținut:– Art. 59:Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. ... – Art. 60:La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.-> ...  ... 39.Prevederile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 40.->Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general al protecției sociale, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 41.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) ultima teză din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] p) regimul general privind [...] protecția socială“, precum și a principiului separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că, așa cum dispune explicit art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, potrivit căruia „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. Prin urmare, sub aspectul criticat, excepția este neîntemeiată. ... 42.->Cu privire la critica vizând faptul că, în preambulul ordonanței de urgență, nu sunt avute în vedere decât autoritățile statale, fără să se țină cont de faptul că „legile trebuie să fie create pentru oameni, și nu împotriva lor“, Curtea reține că unul dintre criteriile importante care permit înțelegerea oricărei reglementări legale îl reprezintă destinatarii acesteia. Așa fiind, Curtea constată că, pe lângă faptul că nicio valoare constituțională nu este periclitată prin adoptarea de norme care au ca destinatari principali sau exclusivi autoritățile unui stat, și nu persoanele particulare, dar atingerea obiectivelor actelor normative depinde, adesea, de implementarea acestora tocmai de către autoritățile statului. ... 43.În ceea ce privește criticile formulate în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține netemeinicia acestora, având în vedere următoarele aspecte. ... 44.->În primul rând, potrivit jurisprudenței sale constante, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). ... 45.În al doilea rând, cu referire specifică la critica autorilor potrivit căreia pensionarii militari ar fi discriminați față de pensionarii din sistemul public, Curtea reține că, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 111, a stabilit că, formulându-se astfel de critici, se ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, și, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeași categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. Aplicând aceste considerente de principiu la criticile formulate în prezenta cauză, Curtea reține caracterul neîntemeiat al pretinsei discriminări a titularilor pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 față de pensionarii din sistemul public, pensii reglementate de Legea nr. 263/2010, din perspectiva modului de indexare a pensiilor celor două categorii, câtă vreme între acestea subzistă diferențe suficient de relevante încât să nu pretindă un tratament asemănător din partea statului. ... 46.->De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 29, cu privire la o critică similară cu cea ridicată în prezenta cauză, a respins susținerea autorilor din cauza respectivă potrivit căreia indexarea anuală a pensiei reprezintă un drept fundamental, ce nu poate fi modificat în sensul diminuării, și a reiterat jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a statuat că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Mai mult, a precizat Curtea, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. ... 47.În al treilea rând, Curtea reiterează cele reținute în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 105 și Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, precitată, paragrafele 54 și 55, prin care a reluat jurisprudența sa constantă referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. Astfel, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea a statuat că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. ... 48.->Mai departe în examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a fost constatată neconstituționalitatea extrinsecă, precum și neclaritatea normelor privind evaluarea activității și conduitei polițiștilor invocată de către autori nu are incidență în soluționarea prezentei cauze. Nu este incidentă nici Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014 de asemenea invocată în motivarea excepției, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea extrinsecă, precum și încălcarea standardelor de claritate a legii care reglementează răspunderea disciplinară a polițiștilor. Simplul fapt că cele două decizii ale Curții i-au vizat pe polițiști, nu le face, în mod automat, relevante și în cauza de față, datorită diferențelor inerente dintre, pe de o parte, reglementarea răspunderii disciplinare a polițiștilor și, pe de altă parte, drepturile acordate acestora la ieșirea la pensie. Simplul fapt că legiuitorul a fost sancționat de către Curtea Constituțională pentru modalitatea în care a reglementat anumite aspecte din activitatea polițiștilor nu poate conduce la concluzia că și reglementarea care vizează alte aspecte ale activității acestora, în particular pensiile de serviciu ale acestora este neconstituțională. De altfel, este cât se poate de firească și răspândită practica legislativă conform căreia activitatea și, în particular, răspunderea disciplinară a unei anumite categorii profesionale, cea a polițiștilor în speță, să fie reglementată printr-un act normativ (instrumentum) distinct de cel prin care se reglementează drepturile acesteia la pensie. Astfel, statutul polițiștilor este reglementat prin Legea nr. 360/2002, în vreme ce drepturile la pensie ale acestora sunt reglementate prin Legea nr. 223/2015. ... 49.Curtea reține, în continuare, că invocarea de către autori a încălcării prin textele legale criticate a principiilor prevăzute de Legea nr. 223/2015 este inadmisibilă, ținând seama de jurisprudența sa constantă potrivit căreia controlul de constituționalitate nu poate viza examinarea compatibilității dintre diferite dispoziții legale de rang infraconstituțional. ... 50.->În sfârșit, Curtea reține că susținerile autorilor privind neclaritatea dispozițiilor criticate nu sunt suficient de precis formulate încât să facă posibilă examinarea lor. Curtea nu are nici măcar posibilitatea să deducă posibilele temeiuri constituționale ale acestor afirmații. În astfel de condiții, jurisdicția constituțională nu s-ar putea substitui în rolul autorilor excepțiilor de neconstituționalitate decât cu încălcarea jurisprudenței sale constante în sensul că una dintre condițiile formulării excepțiilor constă în motivarea acestora (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 51.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Constantin Cazacu în Dosarul nr. 2.641/118/2018 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Constantin Simion Simerea, în Dosarul nr. 3.165/86/2018 al Tribunalului Suceava – Secția I civilă, de Marius Mureșan în Dosarul nr. 408/102/2018* al Tribunalului Mureș – Secția civilă, de Dan Sipos în Dosarul nr. 1.791/83/2018 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă și de Veronica Andreiu în Dosarul nr. 1.665/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Tribunalului Suceava – Secția I civilă, Tribunalului Mureș – Secția civilă, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă și Tribunalului Prahova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește