DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Dorel Lăpușan și alții în Dosarul nr. 1.792/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 659D/2020.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 683D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi din lege, excepție ridicată de Ciprian Țărean în Dosarul nr. 3.448/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 683D/2020 la Dosarul nr. 659D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 386 din 4 iulie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea civilă din 12 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.792/117/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de apelanții-reclamanți Dorel Lăpușan și alții în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind drepturi de asigurări sociale. … 8.Prin Încheierea din 25 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.448/117/2019, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2019. Excepția a fost ridicată de Ciprian Țărean într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind drepturi de asigurări sociale. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține în esență că, în principal, sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018“ și, în subsidiar, teza finală „sau aflat în plată în luna decembrie 2018“ din cuprinsul art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt neconstituționale, întrucât prin aplicarea sa se perpetuează o situație pe care chiar Curtea Constituțională a interzis-o prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014. … 10.Se apreciază că dispozițiile legale criticate nu respectă principiul securității raporturilor juridice, întrucât nu sunt clare și previzibile, având în vedere că în cuprinsul art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 există două sintagme („cuantumul cuvenit“ și „aflat în plată în luna decembrie 2018“) a căror aplicabilitate nu este deloc clar definită. Se menționează jurisprudența Curții Constituționale în materia principiului securității raporturilor juridice, spre exemplu, Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 sau Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016. În acest mod se încalcă și prevederile cuprinse în art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv art. 36 alin. (1) din același act normativ, textul criticat fiind echivoc și lipsit de claritate. … 11.Se mai susține că o măsură restrictivă nu poate dura mai mult de 3 ani, or prin acordarea pentru anii 2019-2021 a cuantumului aflat în plată în decembrie 2018, care se perpetua din anii 2017, 2016 și 2015, se încalcă în mod clar proporționalitatea măsurii (legea aplicându-se contrar dispozițiilor constituționale). … 12.Se apreciază că prin cele două sintagme din teza finală a articolului 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se deschide calea aplicării discriminatorii și diferențiate a cuantumului pentru indemnizațiile participanților la Revoluție. Astfel, autoritățile pot alege în mod arbitrar cuantumul care le va fi plătit revoluționarilor, unora preferând să le aplice „cuantumul cuvenit“ și altora „cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018“, rezultând indemnizații diferite fără nicio justificare. Această inegalitate în fața legii decurge tot din încălcarea principiului securității raporturilor juridice întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, textul contestat nu este deloc clar, precis și nici previzibil, lăsând și loc de echivoc. … 13.Referitor la încălcarea art. 23 alin. (1) din Constituție se afirmă că din interpretarea acestui articol reiese faptul că statul trebuie să protejeze și să garanteze libertatea individului și siguranța persoanei, întrucât altfel statul prin autoritățile sale și-ar putea exercita puterea în mod abuziv. Chiar dacă, în principal, acest articol își regăsește aplicabilitatea în dreptul penal, unde aceste drepturi au aptitudinea de a fi mult mai ușor lezate, noțiunea de „siguranța persoanei“ include și componenta civilă de securitate juridică, individul încrezându-se, în mod legitim, în siguranța pe care i-o oferă normele juridice. Or, în speță, prin faptul că textul de lege nu este clar și nu există suficiente criterii pentru a se stabili care dintre cele două sintagme cuprinse în art. 40 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se aplică, se încalcă inclusiv acest articol din Constituție referitor la siguranța persoanei. … 14.În final se menționează că drepturile și libertățile constituționale au rolul de a garanta și de a întări, în esență, încrederea persoanei în „atribuțiile“ statului, or, prin articolul criticat se golește de conținut chiar principiul securității juridice, care oferă încredere și siguranță persoanei. … 15.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, având în vedere că dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu corespund normelor de tehnică legislativă, în condițiile în care se lasă la latitudinea instituției care plătește indemnizația stabilirea cuantumului cuvenit, întrucât textul legal nu cuprinde criterii de stabilire a acestuia. Apoi, lasă la latitudinea instituției plătitoare să decidă dacă plătește indemnizația prin raportare la cuantumul cuvenit sau la cuantumul aflat în plată. Din acest punct de vedere, apreciază instanța, norma legală criticată încalcă cerința de claritate și predictibilitate, transformând instituția plătitoare în legiuitor prin atributul acordat de a stabili cele două elemente, cuantumul cuvenit și dacă îndemnizația se plătește prin raportare la cuantumul cuvenit sau la cel aflat în plată. Principiul securității raporturilor juridice este o componentă a statului de drept, iar textul legii trebuie să fie clar și previzibil, existența unor soluții contradictorii prevăzute de textul legal analizat și anularea dispoziției legislative, respectiv art. 4 alin. (3) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 prin intermediul prevederilor criticate, conducând la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și predictibilitate. … 16.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat nu încalcă niciunul dintre articolele din Constituție invocate, așa încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. De asemenea, cu privire la sesizarea Curții Constituționale cu dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2019, în Dosarul nr. 683D/2020, Curtea reține că, deși aceste dispoziții sunt menționate de instanță în dispozitivul încheierii de sesizare, din analiza notelor scrise ale autorului excepției rezultă cu claritate că acesta nu a invocat neconstituționalitatea acestor dispoziții, ci ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, așa încât obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie aceste norme. Dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au următorul cuprins: „În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ … 21.Curtea observă că dispozițiile de lege criticate și-au încetat în prezent aplicarea. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, ce sunt incidente în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 22.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la principiul securității și stabilității raporturilor juridice și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 23 alin. (1) referitor la libertatea individuală. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 386 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 19 octombrie 2023, Decizia nr. 298 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 august 2022, Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022, și Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 24.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au contribuit la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. Aceste tipuri de indemnizații cu caracter reparatoriu nu au consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor [a se vedea, în acest sens, dispozițiile art. II pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, abrogate de art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice]. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, și Decizia nr. 386 din 4 iulie 2023, precitată, paragraful 21).  … 25.Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, prin Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, precitată, paragraful 34, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004, nu pot conduce la încălcarea principiului statului de drept sau al legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. În plus, Curtea a reținut că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce privește aprecierea relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecți de drept pe care el însuși le instituie. Mai mult, chiar dacă revoluționarii reprezintă o categorie al cărei statut este reglementat în mod distinct prin Legea nr. 341/2004 și care nu coincide cu categoria salariaților din sectorul public, aceasta nu înseamnă că, în funcție de scopul particular urmărit de legiuitor prin adoptarea unui anumit act normativ, anumite trăsături comune celor două categorii nu pot dobândi niciodată suficientă greutate pentru legiuitor. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plățile efectuate de la bugetul de stat către salariați și revoluționari se realizează din veniturile bugetului de stat. … 26.Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 148 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 26 octombrie 2023, paragrafele 25-28, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale constante, aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește deschiderea drepturilor la pensie nu este contrară dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1). Cu alte cuvinte, nu este discriminatorie modificarea condițiilor în care se deschide și se acordă dreptul la pensie, chiar dacă asigurații cărora li se aplică se află în aceeași situație. Or, în condițiile în care dreptul la pensie se bucură de garanție constituțională expresă a fortiori, nu este discriminatorie nici aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește acordarea unor drepturi la indemnizații de natura celor instituite prin Legea nr. 341/2004 (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 40). De asemenea, Curtea a reținut că acordarea indemnizațiilor nu a fost uniformă de-a lungul timpului, legiuitorul stabilind reguli diferite pentru persoanele care au dobândit titluri diferite. Spre exemplu, plata indemnizațiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 (indemnizațiile Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite) a fost suspendată începând cu anul 2012 până în anul 2014 inclusiv. Așa fiind, criticile autorilor excepției referitoare la faptul că unii revoluționari primesc indemnizația calculată prin raportare la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar alții primesc indemnizația „cuvenită“, respectiv raportată la câștigul salarial mediu brut, nu pot fi primite, întrucât legiuitorul a reglementat distinct fiecare tip de indemnizație corespunzător titlului deținut, fără discriminări în cadrul aceleiași categorii. … 27.Prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, invocată de către autori în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru 3 ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia. Totodată, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, au fost modificate prevederile art. 3 și 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară, începând cu anul 2015 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 173 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015, paragraful 27, și Decizia nr. 610 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 27 mai 2019, paragraful 46). Or, dispozițiile legale criticate vizează acordarea într-un anumit cuantum a indemnizațiilor stabilite în baza Legii nr. 341/2004, și nu măsura suspendării plății acestor drepturi. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 29.În final, Curtea reține că art. 23 alin. (1) din Constituție nu are incidență în cauză, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la libertatea individuală și siguranța persoanei. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorel Lăpușan și alții în Dosarul nr. 1.792/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și de Ciprian Țărean în Dosarul nr. 3.448/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește