DECIZIA nr. 339 din 11 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1272 din 22 decembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 10REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 16REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 28
ART. 22REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 CAP. 4
ART. 23REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ART. 24REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 956 13/11/2012
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 861 28/11/2006
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 589 08/10/2019
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 25REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 26REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 32
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 588 08/10/2019
ART. 27REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 27REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 50 15/02/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Dan Constantinescu în Dosarul nr. 2.115/118/2018 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.650D/2018.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Mădălina Bucureșteanu din Baroul Constanța cu împuternicire depusă la dosar și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent menționează că partea Casa de Asigurări a Avocaților Filiala Constanța a depus un înscris prin care solicită respingerea excepției.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei convenționale, care solicită admiterea excepției, pentru motivele pe larg expuse în cererea introductivă, precum și în precizările ulterioare. Astfel, prevederile criticate sunt incompatibile cu art. 44 alin. (1)-(3) din Constituție, deoarece dreptul de pensie este un drept de proprietate, este o creanță a statului față de cei care au contribuit la sistemul de pensii pentru întreaga viață.5.De asemenea, prevederile criticate încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece dreptul la pensie este câștigat, neputând fi anulat printr-o lege atât timp cât s-a contribuit în mod just și conform dispozițiilor speciale în vigoare.6.Cu referire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, reprezentanta convențională a autorului excepției arată că Legea nr. 72/2016 nu poate să fie aplicată persoanelor care au părăsit acest sistem privat de pensii cu mult timp înainte de intrarea sa în vigoare, în cauză în 2006. Astfel, au existat categorii de persoane care au părăsit profesia de avocat pentru profesia de magistrat.7.În final, arată că pensiile avocaților reprezintă un sistem privat de pensii, în vreme ce magistrații aparțin unui sistem de pensii de stat și că cele două sisteme nu ar trebui să interfereze și nici să se excludă reciproc. Vechimea în profesia de avocat nu este același lucru cu perioada de contribuție. Pentru toată perioada în care s-a desfășurat activitate în avocatură s-au plătit contribuții, au fost niște drepturi câștigate pe care statul este dator să le onoreze pentru întreaga viață, indiferent dacă, ulterior, s-a intrat într-un alt sistem de pensii.8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece dispozițiile criticate nu sunt retroactive, aplicându-se de la data intrării în vigoare pentru viitor. În plus, menționează că art. 47 alin. (2) din Constituție nu este incident, deoarece nu este vizată pensia publică, ci valorificarea stagiului de cotizare în profesia de avocat pentru stabilirea pensiei în acest sistem care are un buget propriu, ce nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat.9.Cu referire la art. 44 din Constituție, arată că jurisdicția constituțională, în acord cu Curtea Europeană de Justiție, a apreciat că acest articol nu garantează dreptul la pensie într-un anumit cuantum.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10.Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.115/118/2018, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Dan Constantinescu, reclamant într-o cauză având ca obiect contestație decizie de pensionare – obligația de a face.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că este îndreptățit la obținerea unei pensii în temeiul contribuțiilor realizate la fondul privat autonom, special. Cu toate acestea, dispozițiile criticate desființează în mod retroactiv și fără o justificare temeinică dreptul la obținerea pensiei, având în vedere că aceste contribuții nu pot face obiectul unui drept de creanță.12.De asemenea, menționează că dreptul la pensie are natura unui drept civil contractual, în temeiul căruia are „avantajele de a o primi în cuantumul stabilit, respectând ritmicitatea acesteia și alte avantaje, cum ar fi cumularea cu venituri din alte activități“. Mai arată că „nu se poate interveni prin lege în mod retroactiv pentru desființarea drepturilor uneia dintre părți în favoarea celeilalte, pentru că se poate constata că fondul de pensie constituit legal a rămas exclusiv în patrimoniul celeilalte părți cocontractante – Casa de Asigurări a Avocaților“.13.Mai departe, susține că niciuna dintre părți nu poate reveni ulterior unilateral asupra elementelor fundamentale ale pensiei. Pensionarul nu are de îndeplinit nicio obligație pentru a beneficia de pensie în cuantumul stabilit inițial, deoarece obligațiile specifice profesiei au încetat odată cu contractul de muncă, astfel că el nu mai are dreptul să-și renegocieze pensia, asemenea salariaților.14.În final, autorul precizează că „desființarea prin anulare a dreptului fundamental de proprietate, constituit din dreptul la pensie reprezintă o veritabilă expropriere“.15.Tribunalul Constanța – Secția I civilă apreciază că prerogativa legiuitorului prevăzută de art. 47 alin. (2) din Constituție nu poate fi considerată ca o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție. De asemenea, art. 16 alin. (1) din Constituție nu este încălcat câtă vreme situația diferită în care se află cetățenii în funcție de legea care le este aplicabilă în timp nu este discriminatorie și câtă vreme se aplică tuturor cetățenilor fără discriminare. Asigurările sociale funcționează pe baza principiilor mutualității și solidarității, iar asigurații beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege și proporțional cu perioada de cotizare și cu contribuțiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptățiți să beneficieze de drepturile respective.16.În ceea ce privește aplicarea unuia dintre actele normative cu forță egală, respectiv ale Legii nr. 72/2016 sau ale Legii nr. 263/2010, această chestiune ține de aplicarea legii, competență care revine instanței de judecată.17.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantei convenționale a autorului excepției, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: „(3) Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. (4) Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. (5) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.“21.Autorul excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (1)-(3) privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate fac parte din secțiunea 1 a capitolului IV din Legea nr. 72/2016, intitulată „Pensia pentru limită de vârstă“. Potrivit art. 28 din Legea nr. 72/2016, „Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile legale privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege“. Stagiul de cotizare, potrivit art. 3 lit. p) din Legea nr. 72/2016, este „perioada de timp pentru care s-au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților“, în vreme ce stagiul minim de cotizare, potrivit art. 3 lit. s) din aceeași lege, este „perioada minimă de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare“.23.În esență, dispozițiile art. 32 alin. (3)-(4) din Legea nr. 72/2016 exclud posibilitatea valorificării aceluiași stagiu de cotizare atât la stabilirea unei pensii în sistemul avocaților, cât și la stabilirea unei pensii în sistemul public sau a uneia de magistrat. În același spirit, art. 32 alin. (5) din Legea nr. 72/2016 stabilesc că stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme. Curtea reține că o asemenea opțiune legislativă este legitimă, deoarece face parte dintr-o materie, cea a politicilor sociale, cu privire la care statul are o largă marjă de apreciere.24.De asemenea, Curtea reține că sunt aplicabile și în cazul unui sistem de pensii autonom, așa cum este cel reglementat de Legea nr. 72/2016, considerentele reținute în jurisprudența sa cu privire la pensiile din sistemul public. Astfel, Curtea a statuat că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, și Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). Altfel spus, sistemele de pensii, inclusiv cele autonome, nu se înscriu în logica de drept civil, contractuală, potrivit căreia asiguratul, odată survenit evenimentul asigurat, urmează să primească întocmai echivalentul contribuțiilor realizate.25.În plus, Curtea observă că sfera de protecție a art. 44 din Constituție invocat de către autorul excepției nu cuprinde și dobândirea proprietății. Totodată, deși drepturile care decurg din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 589 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2019, paragraful 21).26.Curtea reține, mai departe, că prevederile criticate nu sunt retroactive, deoarece în toate cele 3 ipoteze de reglementare ale alin. (3)-(5) din art. 32 din Legea nr. 72/2016 legiuitorul a prevăzut conduita de urmat doar în viitor, ulterior intrării sale în vigoare, nu și cu privire la vreo împrejurare, prestație etc. încetată/încheiată la momentul intrării sale în vigoare. Astfel, însăși formularea textelor criticate sugerează fără dubiu că legea nu operează retroactiv: „stagiul de cotizare… nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei“ sau „stagiile de cotizare… se au în vedere“. În mod evident, conduita vizată, în speță o interdicție, este o conduită plasată în viitor.27.În ceea ce privește art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că nu este incident în cauza de față, deoarece prevederile criticate nu vizează dreptul la pensie publică [pentru o soluție analoagă, pronunțată într-o cauză în care a fost analizată conformitatea cu art. 47 alin. (2) din Constituția a altor prevederi din Legea nr. 72/2016, respectiv art. 35 alin. (6) și (7), a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 588 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 6 decembrie 2019].28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Constantinescu în Dosarul nr. 2.115/118/2018 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x