DECIZIA nr. 338 din 20 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 20.926/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 429D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea acesteia, precum și o serie de înscrisuri doveditoare celor susținute. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care arată că instanța constituțională a mai analizat dispozițiile legale criticate, prin Decizia nr. 738 din 23 noiembrie 2017, dar dintr-o altă perspectivă decât cea formulată în prezenta cauză, respectiv prin prisma dreptului comparat și a încălcării egalității în drepturi. În acest sens, arată că în Codul de procedură penală se prevede că orice persoană poate fi ascultată ca martor, precum și că martorii rude au dreptul să refuze audierea lor. Cu titlu de exemplu, se arată că această reglementare se regăsește și în legislația procesual civilă din alte state, precum Austria, Elveția, Portugalia, Spania sau Germania, unde, în art. 373 din Codul de procedură civilă, se prevede că orice persoană care poate fi martor are dreptul să refuze să fie audiată. … 5.Se apreciază că textul criticat încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât cel care solicită audierea rudelor beneficiază de această probă în procesul penal, dar nu și în procesul civil. Mai mult, dacă pretențiile civile ridicate în cadrul unui proces penal vor fi judecate pe cale separată în cadrul unui proces civil, rudele nu vor mai putea fi audiate ca martori. Așadar, există un tratament inegal între Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. … 6.Mai arată că, potrivit art. 1.108 din Codul de procedură civilă, hotărârile pronunțate de instanțele europene au forță probantă în privința constatărilor pe care le cuprind. Astfel, mărturia unei rude consemnată într-o hotărâre judecătorească străină are forță probantă într-un dosar aflat pe rolul unei instanțe din România unde, însă, ruda nu va putea fi ascultată ca martor. … 7.Astfel, ruda care depune o mărturie mincinoasă într-un proces penal poate fi acuzată de mărturie mincinoasă, fiind direct responsabilă de faptele sale, însă cel care folosește în procesul civil, sub formă de înscris, mărturia rudei consemnată în cadrul unui proces penal va putea fi acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată sau fals în declarații. Tratamentul neegal dintre Codul de procedură penală și cel de procedură civilă produce consecințe și pe planul subiectiv al părților din proces, modificând răspunderea celui care se folosește, ca înscris, de o mărturie mincinoasă și a celui care de fapt o produce în procesul penal. … 8.Se mai arată că dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 privind interzicerea discriminării și ale art. 17 privind abuzul de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 privind interzicere discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție. … 9.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că textul legal criticat reprezintă norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional. De asemenea, arată că nu trebuie făcută comparația între norme legale cuprinse în legi diferite, cum ar fi Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, sau chiar cu alte sisteme legislative din alte state pentru a atrage aplicabilitatea art. 16 din Constituție. Chiar dacă s-ar putea face această comparație, trebuie avută în vedere situația juridică diferită în care se află persoanele din procesele penale supuse reglementărilor de drept public și persoanele din procesele civile guvernate de reglementări de drept privat. … 10.În replică, autorul excepției de neconstituționalitate arată că prin Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021 Curtea a admis excepția de neconstituționalitate în respectiva cauză tocmai în considerarea dreptului comparat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 15 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.926/3/2017, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marian Turbatu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că interdicția instituită de normele legale criticate nu există în cadrul proceselor penale unde pot fi audiați ca martori rudele și afinii, astfel încât se creează o discriminare între cei ce trebuie să își protejeze drepturile și interesele în fața instanțelor penale sau civile. În acest sens se arată că art. 114 din Codul de procedură penală prevede că poate fi audiată ca martor orice persoană care are cunoștință despre faptele sau împrejurările de fapt care constituie probă în cauza penală, iar art. 117 din Codul de procedură penală prevede că au dreptul de a refuza să fie audiați în calitate de martor soțul, ascendenții și alții. Prin urmare, nu există niciun motiv justificat pentru o asemenea diferențiere discriminatorie. … 13.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 15.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 738 din 23 noiembrie 2017, în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Nu pot fi martori: 1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;“. … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Din motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea reține că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că probele au o importanță deosebită în procesul civil, judecătorul trebuind să cunoască raporturile juridice dintre părți și faptele care au condus la deschiderea litigiului pentru a putea pronunța o hotărâre aplicând norma legală corespunzătoare acestor situații. Acestea se propun în faza inițială a procesului, fiind ulterior puse de către instanță în discuția contradictorie a părților. Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului [art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă], putând fi încuviințate numai dacă îndeplinesc aceste condiții [art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora [art. 258 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. … 21.Proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii ale procesului civil, iar mijlocul de probă îl reprezintă tocmai declarațiile făcute de martor, persoană terță față de proces, care relatează în fața instanței fapte sau împrejurări concludente pentru soluționarea cauzei. În principiu, orice persoană care are cunoștință despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiției poate fi ascultată în calitate de martor. Legea procesual civilă instituie anumite excepții de la această regulă, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum și pe cele care sunt scutite de la obligația de a depune mărturie, în considerarea calității pe care o dețin. … 22.Reglementarea interdicției de a fi audiate ca martori anumite categorii de persoane a mai fost analizată prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, Curtea constatând constituționalitatea acesteia, spre exemplu, prin Decizia nr. 736 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 17 februarie 2021, Decizia nr. 738 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 13 aprilie 2018, Decizia nr. 714 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 28 februarie 2020, Decizia nr. 145 din 21 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 12 martie 2012, sau Decizia nr. 469 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 27 iulie 2012. … 23.Raportându-se la considerentele deciziilor menționate anterior, Curtea reține că interdicția consacrată de dispozițiile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă se întemeiază pe o prezumție de parțialitate și subiectivism al rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoștință și este stabilită exclusiv în interesul părților litigante, asigurând echilibrul procesual al acestora, fiind o interdicție relativă, care poate fi înlăturată prin convenția, expresă sau tacită, a părților. … 24.Așadar, o probă inadmisibilă, prevăzută ca atare de o normă legală, nu va putea fi încuviințată de instanță, însă, având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă care consacră rolul activ al judecătorului în probațiune, precum și faptul că norma legală criticată instituie o interdicție relativă, care, potrivit art. 315 alin. (2) din Codul de procedură civilă, poate fi înlăturată de convenția părților, judecătorul nu poate respinge din oficiu cererea de probă, ci numai dacă partea interesată se opune în acest sens. … 25.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalității în drepturi și nici dreptului la un proces echitabil, deoarece acestea se aplică tuturor celor aflați în ipoteza lor, iar procedura desfășurată în fața instanței de judecată este una contradictorie, în cadrul căreia părțile au posibilitatea de a se prevala de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, prin propunerea, încuviințarea și administrarea probelor pertinente și utile cauzei. … 26.În fine, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită numai prin lege, iar dispozițiile de lege criticate, reglementând norme de procedură a căror interpretare și aplicare revin instanțelor de judecată, nu contravin în niciun fel prevederilor constituționale invocate în susținerea criticii de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 241 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 10 iunie 2015, paragraful 20). … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale în materie, considerentele și soluția deciziilor menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 28.Distinct de cele arătate, Curtea reține însă că în prezenta cauză criticile formulate se fundamentează, în mare parte, pe compararea textelor ce fac obiectul excepției cu alte prevederi legale, respectiv pun în discuție interpretarea și aplicarea lor. Or, asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată. Așadar, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 20.926/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 315 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește