DECIZIA nr. 337 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului I și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Valerica Barbieru și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 18.942/3/2018 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.037D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.457D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Mihai Childesco și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 40.375/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.457D/2019 la Dosarul nr. 1.037D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.942/3/2018, Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului I și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Valerica Barbieru și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în cadrul unui litigiu având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturile salariale ale funcționarilor publici. … 8.Prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.375/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului I și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Mihai Childesco și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în cadrul unui litigiu având ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturile salariale ale funcționarilor publici. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, invocând lipsa reglementării prin lege a funcțiilor specifice ale polițiștilor. Astfel, cu titlul prealabil, autorii susțin că din anul 2002 și până în prezent nu a fost adoptată nicio lege care să reglementeze funcțiile specifice ale polițiștilor. Referitor la obligativitatea reglementării funcțiilor specifice în lege sunt invocate prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, potrivit căruia: „Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Autorii mai susțin că funcțiile au fost stabilite prin „hotărâre a Guvernului, clasa de secretizare – secret de stat, nivel secret, respectiv HG nr. 070/2004, urmată de HG nr. 0292/2011, în prezent HG nr. 0610/2017“. Autorii invocă art. 7 și anexa nr. 1 la Legea nr. 188/1999 și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare (de exemplu, agent IV, agent III, agent II, agent I, agent principal)“ și că, practic, fiecărui coeficient de ierarhizare îi corespunde o denumire, intitulată generic „funcție“. Referitor la caracteristicile funcțiilor și elementele ce le diferențiază invocă art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient“, și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare“. Or, „coeficientul de ierarhizare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, asociat unei funcții, reprezintă o componentă a funcției, astfel cum este reglementat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002“. … 10.În acest context, autorii susțin că funcțiile stabilite în capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt corespunzătoare gradelor profesionale (militare), rezultând astfel că elementul principal este gradul, în condițiile în care, așa cum rezultă din prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, gradul este o componentă a funcției, și nu invers. Astfel, reglementarea funcțiilor și salarizarea polițiștilor prin hotărâre a Guvernului, ca putere executivă, contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție. Practic, în ceea ce privește reglementarea funcțiilor publice specifice, puterea executivă și-a arogat atribuții conferite de Constituție puterii legislative, iar în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, puterea legiuitoare a permis puterii executive să completeze prevederile legii salarizării polițiștilor. … 11.Autorii excepției mai susțin că legea nu poate fi completată sau modificată prin norme metodologice, iar „hotărârile Guvernului (secrete) nr. 070/2004, nr. 0292/2011 și nr. 0610/2017 nu au un temei de drept pentru reglementarea funcțiilor publice specifice“. Art. 5 alin. (3) din secțiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate constitui un temei de drept nici pentru stabilirea salariilor de funcție ale polițiștilor, articolul fiind în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 12.De asemenea, susțin încălcarea art. 31 din Constituție, deoarece un aspect esențial care vizează funcțiile și salarizarea polițiștilor a ajuns să fie reglementat prin diferite hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru, toate aceste acte administrative nefiind publicate niciodată în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură a crea un caracter iluzoriu în ceea ce privește dreptul polițiștilor de a se apăra eficient și de a cunoaște prevederile acestor acte. În aceste condiții, polițiștii nu cunosc modul de încadrare pe funcții sau de încadrare salarială, având în vedere că actele administrative nu au fost previzibile, accesibile și nici opozabile. Delegarea de atribuții pentru a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter infralegal, a determinat o stare de incertitudine juridică. … 13.Este invocată și încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, având în vedere că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, statut emis în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. De aceea, aspectele esențiale ce vizează funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv prin Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului. În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016. … 14.Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 15.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.037D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că prevederile criticate nu sunt afectate de vicii care să vizeze claritatea și previzibilitatea normei, însă impun cunoașterea legislației în materie, respectiv a metodologiei de aplicare a legii și, respectiv, de coroborare a conținutului acesteia cu dispoziții din alte acte normative și o interpretare sistematică a legislației. Consideră că aspectele invocate de autorii excepției se referă, mai degrabă, la chestiuni care țin de interpretarea sau aplicarea legii sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite, astfel că, prin adoptarea unui nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, legiuitorul a acționat în domeniul propriu de competență, fără a interfera, sub niciun aspect, cu activitatea de înfăptuire a justiției, motiv pentru care față de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție criticile de neconstituționalitate nu pot fi reținute. În ceea ce privește critica raportată la art. 31 din Constituție, Avocatul Poporului consideră că acest text constituțional nu este incident, întrucât dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu dreptul fundamental la informație. Totodată, arată că stabilirea, în concret, dacă anumite informații intră sau nu în sfera noțiunii „de informație de interes public“ nu este o problemă de constituționalitate, ci reprezintă un aspect ce ține de competența instanței de judecată. În privința criticilor de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție face precizarea că Legea-cadru nr. 153/2017, modificată, a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, aceasta fiind lege organică. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile capitolului I și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează soldele de funcție/salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Prevederile art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins:(1)Soldele de funcție, respectiv salariile de funcție sunt diferențiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuțiile ce revin fiecărei funcții, solicitările la efort, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum și cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(2)Pentru personalul militar, precum și pentru polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, soldele de funcție corespunzătoare gradelor militare și nivelului studiilor, respectiv salariile de funcție corespunzătoare gradelor profesionale și nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(3)Soldele de funcție/Salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea. … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate raportat la critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 2 iunie 2021, Curtea a reținut, în esență, că faptul că, potrivit art. 5 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale polițiștilor, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I din legea-cadru în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, nu echivalează cu subrogarea executivului în rolul legislativului. Hotărârea Guvernului la care face trimitere textul de lege criticat reprezintă un act normativ pentru organizarea executării prevederilor cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul oferind reperele esențiale în raport cu care se realizează această executare. … 23.Cu același prilej, Curtea a amintit jurisprudența sa în care a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, și Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). Prin urmare, considerentele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa privind reglementarea prin lege organică a aspectelor esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor – funcționari publici cu statut special, invocate în motivarea excepției, nu au incidență în cauză, deoarece vizează ipoteze juridice diferite. … 24.Tot prin Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, Curtea a constatat că susținerile potrivit cărora, în reglementarea funcțiilor publice specifice ale polițiștilor, puterea executivă și-a arogat atribuții conferite de Constituție puterii legislative nu își găsesc suport în dispozițiile legale criticate, care nu dispun reglementarea funcțiilor specifice pentru polițiști prin hotărâri ale Guvernului ori ordine de ministru. Asemenea critici, invocate prin prisma art. 31 din Constituție, vizează, în realitate, aspecte de legalitate a unor acte infralegale, a căror soluționare revine instanței judecătorești. … 25.În ceea ce privește critica vizând lipsa reglementării prin lege a funcțiilor specifice polițiștilor, Curtea a reținut că aceasta implică, în realitate, problema adoptării unei legi, iar rezolvarea acesteia este de competența exclusivă a Parlamentului. … 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 105 din 23 februarie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valerica Barbieru și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 18.942/3/2018 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, respectiv de Mihai Childesco și alții, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 40.375/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile capitolului I și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește