DECIZIA nr. 337 din 11 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, și, implicit, ale art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 66 din același act normativ, excepție ridicată de Alexandru Firicel, în Dosarul nr. 41.050/3/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 287D/2016. … 2.La apelul nominal răspund autorul excepției, personal și prin reprezentant Emil Păscuț, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul“, cu împuternicire depusă la dosar, și consilier juridic Dan-Șerban Velicu, pentru partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a depus concluzii scrise în susținerea criticilor de neconstituționalitate, iar partea Ministerul Afacerilor Interne a formulat un punct de vedere în cuprinsul căruia apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată. De asemenea, partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a formulat un punct de vedere, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care, cu titlu preliminar, arată că, din anul intrării sale în vigoare, respectiv anul 2002, și până în anul 2014, legea privind Statutul polițistului nu a suferit nicio intervenție legislativă, însă în perioada 2014-2017, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unui număr de șapte texte din acest act normativ. Ca atare, susține că instanța de contencios constituțional este singura reformatoare a Poliției Române. În continuare reiterează criticile de neconstituționalitate formulate în concluziile scrise, relativ la încălcarea art. 1 alin. (5), art. 21 și art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât Legea nr. 360/2002 este, în ansamblul ei, o normă defectuoasă, care nu precizează clar și precis toate părțile raportului de serviciu al polițistului și rolul fiecăreia, generând incertitudine, și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 5.Reprezentantul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București arată că problema angajatorului polițistului este pe deplin lămurită de dispozițiile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române care, la art. 12 alin. (1), prevede că în municipiul București se organizează și funcționează, ca unitate cu personalitate juridică, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. De asemenea arată că art. 5 din Legea nr. 218/2002 stabilește că din structura organizatorică a Poliției Române fac parte Inspectoratul General al Poliției Române, unitățile teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele județene de poliție. Totodată, potrivit art. 7 din aceeași lege, Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției, cu personalitate juridică și competență teritorială generală. În continuare reiterează pe larg susținerile din cuprinsul punctului de vedere formulat, aflat la dosarul cauzei, în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, din perspectiva lipsei legăturii dispozițiilor de lege criticate cu soluționarea cauzei.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate formulate vizează, pe de o parte, modul în care sunt reglementate anumite instituții în materie, iar, pe de altă parte, au în vedere modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății. În subsidiar pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece dreptul la informație al polițistului cercetat disciplinar este respectat prin dispozițiile art. 58^3 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, iar accesul liber la justiție este prevăzut de art. 61 alin. (1) și (8) din aceeași lege. Referitor la critica potrivit căreia legea nu precizează care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al unităților de poliție în cadrul raportului de serviciu al polițistului menționează că acestea sunt stipulate în cuprinsul Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și, din considerente de tehnică legislativă, aceste reglementări nu au fost preluate și în cuprinsul Legii nr. 360/2002. … 7.Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepției arată că Legea nr. 218/2002 nu precizează cine este angajatorul polițistului. Cu privire la invocarea art. 58^3 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 arată că aceste dispoziții prevăd că polițistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării și să solicite administrarea de probe în apărare, însă nu menționează cine este angajatorul. … 8.Președintele adresează reprezentantului autorului excepției întrebarea cine ar trebui să fie angajatorul polițistului, iar acesta răspunde că, în opinia sa, ar trebui respectate dispozițiile art. 1 din Legea nr. 188/1999, care stabilesc că angajatorul funcționarilor publici, inclusiv al polițiștilor, este statul român. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 2 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 41.050/3/2014, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, și, implicit, ale art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 66 din același act normativ. Excepția a fost ridicată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv anularea ordinului prin care a fost dispusă aplicarea unei sancțiuni disciplinare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile Legii nr. 360/2002 nu stabilesc subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist, nu precizează care este autoritatea/instituția publică cu care se naște, modifică/stinge raportul de serviciu al polițistului și care îndeplinește față de acesta rolul angajatorului.  … 11.Autorul excepției menționează faptul că prerogativa disciplinară este un drept recunoscut de Codul muncii exclusiv angajatorului, acesta putându-l exercita prin intermediul organelor sale. Însă, susține acesta, în conținutul Legii nr. 360/2002 există unele reglementări referitoare la organele care exercită prerogativa disciplinară pentru angajator, dar nu se poate identifica angajatorul. … 12.Mai mult, consideră că Legea nr. 360/2002 nici nu precizează care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al unităților de poliție (cum este în speța de față Direcția Generală de Poliție a Municipiului București), în cadrul raportului de serviciu al polițistului.  … 13.În final, autorul excepției consideră că aceste omisiuni grave ale Legii nr. 360/2002, de a preciza cine este, alături de polițist, titularul drepturilor și obligațiilor corelative, încalcă principiul securității juridice, art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție și accesul liber la justiție. … 14.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist, iar principiul separației puterilor în stat a ajuns să fie interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituție delegarea de atribuții între autorități – a se vedea abilitarea Guvernului de către Parlament pentru emiterea ordonanțelor. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul, în raport cu criticile privind omisiunea unor dispoziții din cuprinsul Legii nr. 360/2002, arată că instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, reținând „caracterul lacunar al normelor referitoare la evaluarea activității polițiștilor, de vreme ce reguli substanțiale, esențiale în materia evaluării, precum: stabilirea reprezentanților instituției angajatoare care efectuează evaluarea, precizarea criteriilor de evaluare a activității și conduitei polițistului, comunicarea rezultatului evaluării și posibilitatea de contestare a acestuia nu sunt reglementate prin lege. Chiar dacă în ipoteza de față este în discuție o omisiune legislativă, Curtea, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției“. Ca atare, apreciază că aceste considerente ar putea deveni incidente și în analiza prezentei excepții de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că dreptul la informație al polițistului cercetat disciplinar este respectat prin dispozițiile art. 58^3 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, iar accesul la justiție este asigurat prin art. 61 alin. (1) și (8) din aceeași lege. Ca atare, apreciază că Legea nr. 360/2002 prevede suficiente elemente de natură a determina persoanele care au prerogativa de cercetare disciplinară, principiul securității juridice fiind, astfel, respectat. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, și, în special, ale art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 66 din acest act normativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 15 alin. (1) lit. c): (1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: […]c)inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, pentru agenții de poliție.; …  … – Art. 66: (1)Stabilitatea polițistului la locul de muncă este garantată, în condițiile prezentei legi.(2)Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o dată cu acordarea primului grad profesional. …  … 21.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 31 alin. (1) și (2) care consacră dreptul la informație. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, și Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, a statuat cu valoare de principiu că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeași lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. … 23.Cu privire la denumirea actuală a autorității administrației publice centrale menționate în cuprinsul Legii nr. 360/2002, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Curtea a precizat că, în prezent, funcționează Ministerul Afacerilor Interne, înființat prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013 (paragraful 21). … 24.În ceea ce privește critica autorului excepției potrivit căreia „dispozițiile Legii nr. 360/2002 nu stabilesc subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist, nu precizează care este autoritatea/instituția publică cu care se naște, modifică/stinge raportul de serviciu al polițistului și care îndeplinește față de acesta rolul angajatorului“, încălcându-se astfel prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), Curtea constată că această susținere este neîntemeiată. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 25.Având în vedere faptul că polițistul este funcționar public civil, Curtea observă că, în materia statutului funcționarilor publici, cadrul legal general îl reprezintă Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare. … 26.Prin Decizia nr. 351 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 17 iunie 2015, Curtea a reținut că Legea nr. 188/1999 este o lege specială, care reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, și are scopul de a asigura un serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial, în interesul cetățenilor, precum și al autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală. … 27.Potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care își desfășoară activitatea în poliție și alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, potrivit alin. (2) lit. a) și b) al aceluiași articol, prin statutele speciale se pot reglementa drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute în cuprinsul legii și funcții publice specifice. … 28.Prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, Curtea a reținut că, în sfera publică, angajatorul este, întotdeauna, statul, prin diferitele sale entități de la nivel central sau local. … 29.Prin urmare, având în vedere, pe de o parte, cadrul legal în materia statutului funcționarilor publici, iar, pe de altă parte, jurisprudența instanței de contencios constituțional, Curtea reține că subiectele raportului de serviciu al funcționarului public polițist sunt polițistul și statul, prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale. … 30.În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 360/2002 nu precizează care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al unităților de poliție, Curtea observă că Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, prevede că Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 218/2002, din structura organizatorică a Poliției Române fac parte Inspectoratul General al Poliției Române, unitățile teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, inspectoratele județene de poliție, instituțiile de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului și alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii. … 31.În sensul art. 7 și 8 din Legea nr. 218/2002, Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției, cu personalitate juridică și competență teritorială generală, care conduce, îndrumă și controlează activitatea unităților de poliție subordonate, și este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat. … 32.În ceea ce privește unitățile teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Legea nr. 218/2002 prevede că în municipiul București se organizează și funcționează, ca unitate cu personalitate juridică, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, condusă de un director general, ajutat de adjuncți, și în cadrul acesteia se organizează și funcționează unități de poliție ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia. În cadrul sectoarelor se organizează și funcționează secții de poliție. În județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector-șef, ajutat de adjuncți. În municipii și orașe funcționează poliții municipale și orășenești, iar în comune, posturi de poliție. În funcție de întinderea teritoriului, numărul populației, de numărul și importanța obiectivelor economice, sociale și politice, în municipii pot fi înființate secții de poliție, iar în comunele cu sate și cătune dispersate pot fi înființate birouri de poliție.  … 33.Ca atare, din coroborarea dispozițiilor Legii nr. 218/2002 și Legii nr. 360/2002 rezultă că este neîntemeiată critica autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 360/2002 nu precizează care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al unităților de poliție. … 34.Totodată, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție, deoarece Legea nr. 360/2002, atât în forma în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat de autorul excepției, cât și în actuala formă, prevede suficient de clar și precis că polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ. Prin urmare, aceste dispoziții de lege garantează atât accesul liber la justiție, cu finalitatea apărării drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale reclamantului, cât și controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție. … 35.Având în vedere cele mai sus referite, Curtea constată netemeinicia criticilor formulate și, în consecință, va respinge excepția de neconstituționalitate.  … 36.În ceea ce privește invocarea art. 31 alin. (1) și (2) referitor la dreptul la informație din Constituție, Curtea reține că acesta nu are incidență în cauză. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Firicel, în Dosarul nr. 41.050/3/2014 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, și, în special, ale art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 66 din același act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește