DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și art. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Mihai Tătuț în Dosarul nr. 1.191/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.013D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 8 din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.191/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și art. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Mihai Tătuț într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, susținând că art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este contrar prevederilor art. 47 și ale art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, arată că organismele de verificare ce examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și care urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat, respectiv comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, nu au personalitate juridică, însă hotărăsc cu privire la legalitatea și temeinicia unui act administrativ emis de o structură cu personalitate juridică învestită prin lege organică să asigure exercitarea de către titulari a dreptului constituțional la pensie. Cu alte cuvinte, o entitate fără personalitate juridică, de un nivel inferior, poate hotărî asupra unui act emis de o entitate de nivel superior ce are personalitate juridică. Rezultă că legalitatea și temeinicia unei decizii de pensie sunt hotărâte, în final, de către o entitate fără personalitate juridică împotriva unei entități cu personalitate juridică. Această situație răstoarnă principiul de drept potrivit căruia qui potest maius, potest minusqam. Neconstituționalitatea reglementării criticate este și mai evidentă dacă se are în vedere competența casei de pensii sectoriale, prevăzută de art. 88 lit. d) din Legea nr. 223/2015, de a aplica prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor comunitare care se pot regăsi într-o decizie de pensie ale cărei temeinicie și legalitate sunt lăsate la aprecierea unei entități fără personalitate juridică. … 6.În ceea ce privește art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, susține că sintagma „procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional“ este contrară prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește că activitatea comisiilor de contestații reprezintă procedură administrativă fără caracter jurisdicțional, însă, în realitate, această procedură are caracter jurisdicțional, deoarece, prin examinarea contestațiilor, comisiile hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale conform art. 98 alin. (1) din lege. Mai mult, în caz de admitere – totală sau parțială – a contestației, hotărârea comisiei este obligatorie pentru casa de pensii sectorială. Or, caracterul obligatoriu al hotărârii comisiei de contestații pentru casa de pensii sectorială impune un conținut eminamente jurisdicțional al activității acesteia, ceea ce contrazice textul art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Neconstituționalitatea acestui text de lege reiese mai evident dacă se are în vedere definiția jurisdicției administrative speciale dată de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.  … 7.Referitor la dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. 4 alin. (2) și art. 2 din Legea nr. 283/2011, ale art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, autorul excepției susține că acestea sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2) și ale art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție. În acest sens, arată că dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu sunt predictibile și clare când stabilesc că drepturile salariale ale personalului menționat în lege sunt cele exclusiv reglementate în conținutul său, pentru ca art. 12 alin. (3) din același act normativ să dispună că salariile vor fi calculate fără a se ține cont de coeficienții de ierarhizare, element principal de stabilire a cuantumului salariului, prevăzuți în anexele la lege. Lipsa de calitate și previzibilitate a legii este dovedită și de faptul că, la un an de la adoptare, a fost abrogată și înlocuită cu Legea-cadru nr. 284/2010, care, în partea ei cea mai importantă, și anume coeficienții de ierarhizare – clasele de salarizare și valoarea de referință -, nu a fost pusă niciodată în practică, fiind amânată sine die prin actele normative de reglementare a salarizării personalului plătit din fonduri publice în perioada 2009-2017. Situația de neaplicare a Legii-cadru nr. 330/2009 și a Legii-cadru nr. 284/2010 a fost constatată prin Decizia nr. 78 din 6 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2018, paragraful 60. … 8.Autorul excepției arată și că textele de lege criticate retroactivează, întrucât trimit la nivelurile de salarizare din anii anteriori. Astfel, se aplică o normă nouă la o situație trecută, facta praeterita, și asta cu atât mai mult cu cât normele juridice/actele normative menționate au avut o acțiune limitată în timp încă de la adoptare, respectiv un an. Deși consecințele/ efectele normelor respective se perpetuează în timp, nu se poate vorbi de ultraactivitatea legii, întrucât această stare juridică este contrazisă de temporalitatea actului normativ. Prin urmare, reluând pentru fiecare an aspecte ale salarizării personalului plătit din fonduri publice care s-au aplicat succesiv începând cu anul 2009, fiecare act normativ nou a retroactivat față de cel anterior și, mai ales, față de primul. … 9.De asemenea, autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece, exceptând Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010, celelalte acte normative de salarizare anuală emise ulterior nu sunt legi organice. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că cele învederate de autorul excepției nu sunt de natură a demonstra neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile reglementate de art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod expres prin dispozițiile legale deja enunțate că o astfel de procedură nu are caracter jurisdicțional, iar hotărârile Comisiei de contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Partea interesată are dreptul de a se adresa instanței de judecată în a cărei rază teritorială își are domiciliul pentru apărarea drepturilor sau intereselor sale legitime, atunci când este nemulțumită de hotărârea comisiei de contestații, în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 17 alin. (3) din Ordinul ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M.8/39/8.026/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. De asemenea, amintește că instanța de control constituțional a reținut în mod constant în jurisprudența sa că legiuitorul a urmărit prin reglementarea procedurii prealabile de contestare a deciziilor de pensie la Comisia centrală de contestații degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a acestora. Astfel, s-a reținut de către Curtea Constituțională că pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestații fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din fața instanțelor de judecată și numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii pot să le supună analizei instanței de judecată. … 11.Totodată, apreciază că textele din actele de salarizare criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în cauză. Astfel, arată că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, constituie un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, iar legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut în mod constant că, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006). Așadar, dispozițiile de lege care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale, în sensul indicat de autorul excepției. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 98 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, ale art. 4 alin. (2) și ale art. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea precizează că, deși în actul de sesizare se face referire la dispozițiile art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 84/2012, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012. De asemenea, Curtea apreciază că, în ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 2 din Legea nr. 283/2011, autorul are în vedere, în realitate, dispozițiile art. II art. 2 și art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011. De asemenea, Curtea constată că dispozițiile criticate ale Legii-cadru nr. 330/2009 au fost abrogate prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010, cele ale Legii-cadru nr. 284/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cele ale Legii nr. 285/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017, cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017, cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 29 din Legea-cadru nr. 153/2017, cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 28 din Legea-cadru nr. 153/2017, cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestor dispoziții de lege, așa cum a fost sesizată. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015: „Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.“; … – Art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații sunt organisme de verificare ce examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat.“; … – Art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009: „Începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.“; … – Art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.“; … – Art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010: (2)În anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.(3)Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010. … – Art. II art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: „În anul 2012, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.“; … – Art. II art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: „În anul 2012 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.“; … – Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3,art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“; … – Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013: „În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.“; … – Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014: „În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.“; … – Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“ …  … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicțiile speciale administrative, art. 47 privind nivelul de trai și art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 98 alin. (1) și ale art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 126, Curtea a apreciat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate care vizează aceste texte de lege, arătând că procedura reglementată de aceste articole este una administrativă prealabilă, a cărei legitimitate constituțională a fost, în mod constant, acceptată în jurisprudența sa. În acest sens, a fost invocată Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. Curtea a reținut, totodată, că nu a impus autorității care exercită această atribuție și condiția de a avea personalitate juridică. De asemenea, a reținut că art. 97 alin. (2) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că procedura din fața comisiilor de contestații se desfășoară potrivit principiilor urmate în activitatea jurisdicțiilor administrative speciale, respectiv ale contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale [a se vedea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004]. Faptul că ele examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat ține de însăși esența activității de soluționare a contestației, fără să îi confere caracter de organism jurisdicțional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 863 din 17 decembrie 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Cât privește dispozițiile legilor de salarizare criticate în prezenta cauză, Curtea constată că și acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, Curtea a reținut că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. Astfel, stabilirea acestor drepturi este un proces dificil, care nu corespunde intențiilor pe care legiuitorul le-a avut atunci când a conceput sistemul unic de salarizare și care face greu de înțeles principiile avute în vedere în reglementarea drepturilor anumitor categorii socioprofesionale. Totodată, calculul drepturilor salariale se face pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare anului 2010 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016). … 20.Cu toate acestea, Curtea a reținut că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57. … 21.Astfel, Curtea a apreciat că dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că aceste norme juridice clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor și efectelor juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea a constatat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. … 22.Curtea a arătat că textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate și a apreciat că au un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. … 23.Curtea apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei nr. 624 din 7 octombrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 24.Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea apreciază că, raportat la obiectul de reglementare al textelor de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aceste prevederi constituționale nu sunt incidente. Astfel, prin Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, Curtea a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, în mod strict și limitativ, fac obiectul de reglementare al legii organice. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Tătuț în Dosarul nr. 1.191/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 97 alin. (2) și ale art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II art. 2 și art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește