DECIZIA nr. 336 din 23 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Gheorghe N. Enache în Dosarul nr. 14.091/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 355D/2017 al Curții Constituționale.  … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a transmis la dosar note scrise, prin care solicită, în esență, admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, care să justifice jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 378 din 14 octombrie 2003. Precizează, totodată, și faptul că, prin Decizia nr. 39 din 7 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat în ceea ce privește interpretarea și aplicarea prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 662 din 20 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 14.091/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Gheorghe N. Enache într-o cauză având ca obiect constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanța, ca urmare a faptului că beneficiarul acestui titlu de proprietate, autor al excepției de neconstituționalitate în cauză, nu și-a îndeplinit obligația de a-și stabili domiciliul în localitatea în care a primit terenul. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia critică prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, întrucât în cuprinsul acestora nu este precizat termenul în care trebuie să se realizeze mutarea domiciliului persoanei căreia i s-a constituit dreptul de proprietate privată asupra terenului situat în altă localitate decât cea de domiciliu. Arată, de asemenea, că „obligația stabilirii domiciliului în localitatea unde s-au constituit proprietăți ar fi o obligație care încalcă dreptul constituțional și al ordinii publice, deoarece tot astfel ar putea fi obligați să lucreze și să se mute obligatoriu în diferite localități rurale medicii, profesorii, specialiștii în diverse domenii etc., iar obligația la un domiciliu obligatoriu a fost o măsură dură și inumană practicată de regimul dictatorial dispărut după anul 1989“. … 7.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 378 din 14 octombrie 2003 și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 39 din 7 noiembrie 2016. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru considerentele expuse de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 378 din 14 octombrie 2003. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au următorul conținut: „(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puțin din alte localități, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligația de a-și stabili domiciliul în comună, oraș sau municipiu, după caz, și de a cultiva pământul primit, renunțând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.“  … 13.Autorul excepției nu menționează dispozițiile constituționale pe care textul de lege criticat le-ar încălca, dar, din motivarea excepției, rezultă că acesta are în vedere prevederile art. 25 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, potrivit cărora fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin textul de lege criticat se constituie ab novo în patrimoniul destinatarilor normei un drept de proprietate asupra terenurilor agricole, drept afectat de condiția rezolutorie a stabilirii domiciliului în localitatea în care acesta se află situat. Nerespectarea acestei condiții conduce la pierderea ope legis a dreptului de proprietate privată. Art. 21 din Legea nr. 18/1991 reglementează, așadar, un mod de dobândire gratuită a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.  … 15.Norma criticată se adresează familiilor care nu dețin în proprietate vreun teren sau care dețin suprafețe mici de teren („cu pământ puțin“) și care pot dobândi în proprietate, prin efectul acestei prevederi legale, suprafețe de teren până la limita de 10 ha în echivalent arabil în acele localități care au excedent de suprafață agricolă și, în același timp, deficit de forță de muncă în agricultură. În schimbul constituirii în acest mod a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, beneficiarii își asumă obligația de a lucra acea suprafață de teren, dar și de a-și stabili domiciliul în acea localitate.  … 16.Curtea reține că dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenului în temeiul acestui text de lege nu presupune plata contravalorii în bani a acestuia, dar implică o contraprestație de alt tip, constând în îndeplinirea obligațiilor precizate în cuprinsul prevederilor de lege care consacră acest mod de constituire a dreptului de proprietate privată. Rațiunea impunerii obligației de stabilire a domiciliului în localitatea pe teritoriul căreia se găsește terenul care a fost atribuit constă în intenția pragmatică a legiuitorului de a se asigura că sunt create premisele pentru îndeplinirea concretă și efectivă a celeilalte obligații fixate prin textul de lege criticat, aceea de a cultiva pământul primit. Prin stabilirea domiciliului în relativa apropiere a terenului în discuție, respectiv pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, crește gradul de certitudine cu privire la faptul că pământul nu va fi lăsat neproductiv, ceea ce reprezintă o exigență nu doar de interes individual, ci și general. … 17.Curtea precizează că dreptul garantat de art. 25 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit căruia fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, poate comporta anumite condiționări, în măsura în care acestea sunt necesare obținerii unui avantaj pentru persoana în cauză. Or, soluția legislativă cuprinsă în textul de lege criticat se înscrie într-o asemenea ipoteză, procurând un avantaj titularului dreptului de proprietate obținut în modalitatea preconizată de textul de lege criticat, în patrimoniul căruia intră cu titlu gratuit acest drept, afectat însă de condiția rezolutorie a stabilirii domiciliului în acea localitate. Așa cum a observat în jurisprudența sa Curtea Constituțională, proprietatea astfel obținută este rezolubilă, consolidarea acesteia depinzând de îndeplinirea mai multor condiții, respectiv stabilirea domiciliului pe raza localității unde se găsește terenul și practicarea agriculturii pe suprafața respectivă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 180 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 1 aprilie 2008). … 18.Curtea observă, totodată, că prevederile de lege criticate în cauza de față au mai format obiect al excepției de neconstituționalitate, tot prin raportare la dispozițiile art. 25 din Constituție. Prin Decizia nr. 378 din 14 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 12 februarie 2004, Curtea a constatat că reglementarea criticată din Legea fondului funciar nr. 18/1991 instituie condiția stabilirii domiciliului în anumite localități exclusiv în considerarea atribuirii, la cerere, a unor terenuri în proprietate; ca atare, asumarea unei asemenea obligații depinde exclusiv de voința și de interesul persoanei în cauză. … 19.De asemenea, Curtea reține și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat prin Decizia nr. 39 din 7 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.055 din 28 decembrie 2016, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, referitor la momentul realizării condiției de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul, statuând că aceasta poate fi îndeplinită și ulterior emiterii titlului de proprietate. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte a statuat că cele două condiții – stabilirea domiciliului și cultivarea terenului – sunt obligații continue, aceasta fiind rațiunea legiuitorului de a nu prevedea un termen pentru îndeplinirea lor (paragraful 60).  … 20.Față de toate aceste argumente, Curtea Constituțională constată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe N. Enache în Dosarul nr. 14.091/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește