DECIZIA nr. 336 din 11 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea CREDIT EUROPE BANK NV în Dosarul nr. 16.485/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 906D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.485/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea CREDIT EUROPE BANK NV într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la notificarea de dare în plată, formulate în temeiul art. 7 al Legii nr. 77/2016. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea susține că Legea nr. 77/2016 este antinomică ordinii juridice și ordinii economice ale statului de drept, este nelegitimă și nelegală. Prevederile Legii nr. 77/2016 încalcă principiul precauției, principiul proporționalității reglementat expres în art. 53 alin. (2) din Constituție, dar și în art. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiul neretroactivității legii, reglementat expres în art. 15 alin. (2) din Constituție. … 6.De asemenea, se încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție prin consacrarea dreptului discreționar al debitorilor de a da în plată imobilul. Așa cum rezultă din art. 4 din cuprinsul Legii nr. 77/2016, condițiile de admisibilitate a cererii de dare în plată nu sunt circumstanțiate la cazurile excepționale de șomaj, divorț, exemple cuprinse în însăși Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 sau la cazurile de imposibilitate fortuită de plată. … 7.În opinia autoarei excepției, Legea nr. 77/2016 „declanșează hazardul moral în relațiile dintre creditori și debitori și ajută intenția frauduloasă de a nu plăti o datorie angajată în condiții de libertate contractuală pe o durată îndelungată de timp și de a transforma o obligație cu întindere predeterminată în drept de reducere și refuz de executare“. … 8.Se susține că Legea nr. 77/2016 este potrivnică prevederilor art. 135 din Constituție care reglementează complementaritatea dintre statul social și statul liberal (cu economie de piață). … 9.În plus, prin consacrarea dreptului discreționar al debitorului de a modifica întinderea obligațiilor asumate prin contracte deja executate, Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorilor, precum și drepturile acestora la profit și la menținerea status quo-ului contractual. … 10.Transpunerea Directivei 2014/17/UE invocată de inițiatorii Legii nr. 77/2016 „este mutilată cu rea-credință atât în detaliile cuprinse în aceasta, cât și prin raportare la dreptul național, ca ordine juridică, incluzând Codul civil“. … 11.În continuare, autoarea excepției susține că Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul creditorilor garantați la diferență, creând o situație juridică inferioară pentru creditorul ipotecar diligent, care și-a constituit o garanție, față de creditorii chirografari. Statul este obligat să garanteze tratamentul echitabil al creditorilor diligenți ce și-au garantat creanța, iar acest tratament se înscrie în ceea ce Curtea Constituțională a recunoscut și a protejat, respectiv dreptul la diferență. … 12.De asemenea, se arată că art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă principiile neretroactivității legii, statului de drept și al economiei de piață. … 13.În final, autoarea precizează că „intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 este o dovadă a anihilării principiilor statului de drept și ale securității juridice prin tiranismul voinței politice“. … 14.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă arată că, prin aplicarea mecanismului de stingere a obligațiilor prin dare în plată a contractelor de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii noi, se produc alte efecte decât cele avute în vedere de părți. În acest mod, debitorului i se conferă dreptul de a schimba obiectul creanței și de a stinge raportul juridic înainte de termenul convenit. În plus, dispozițiile Legii nr. 77/2016 vizează și stingerea datoriilor ce se încadrează în sfera creanțelor scadente având în vedere dispozițiile art. 8 alin. (5) din cuprinsul său. … 15.De asemenea, instanța apreciază că Legea nr. 77/2016 aduce atingere și dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție, deoarece impun creditorului o sarcină excesivă și disproporționată de natură a-i afecta dreptul de proprietate asupra creanței câștigat sub imperiul legii vechi, cu atât mai mult cu cât permite oricărei persoane care îndeplinește condițiile prevăzute de lege să recurgă la emiterea notificării fără a i se cere să probeze că a intervenit o imposibilitate de plată, că i sau redus veniturile sau se află în orice altă situație în care a intervenit imposibilitatea de plată. … 16.Instanța judecătorească apreciază că restul criticilor de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de către instanța judecătorească, îl reprezintă art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. … 21.Cu referire la criticile aduse art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că, în bogata sa jurisprudență, începând cu Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, nu le-a analizat în mod global, ci potrivit următoarelor diferențieri: (i) între teza întâi și a doua din art. 11, pe care le-a examinat separat; (ii) între sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din cuprinsul art. 11 teza întâi și restul prevederilor acestei teze, pe care a examinat-o separat; (iii) între teza întâi și a doua a art. 3, pe care le-a examinat separat. În plus, Curtea a analizat constituționalitatea prevederilor Legii nr. 77/2016 împreună cu prevederile art. 11 teza întâi din aceasta, ținând seama de legătura strânsă dintre ele. În sfârșit, Curtea a examinat, în mod distinct, și critici de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr. 77/2016. … 22.Ținând seama de aceste considerații, precum și de conținutul motivării autoarei excepției, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (2), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11 teza a doua, ale sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său. … 23.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, art. 4, art. 7 și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 au fost modificate și/sau completate prin Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 4 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (2), art. 7 și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020. … 24.Dispozițiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (3):Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori. … – Art. 3:Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord. … – Art. 4:(1)Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a)creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială; … b)cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit; … c)creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință; … (2)În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului. … – Art. 6:(1)De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.(2)În situația admiterii definitive a contestației prevăzute la art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari.(3)Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7-9 pot fi întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.“(4)Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi. … – Art. 7:(1)În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.(2)Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.(3)Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.(4)Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(5)În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.(6)În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată. … – Art. 8:(1)În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.(2)Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.(3)Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(4)Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.(5)Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. … – Art. 10:(1)La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal. … – Art. 11:În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată. …  … 25.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietății și art. 135 privind economia. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat, pe de o parte, că sintagma precum și din devalorizarea bunurilor imobile din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională, iar, pe de altă parte, că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică îndeplinirea condițiilor referitoare la existența impreviziunii. … 27.Curtea observă că în prezenta cauză sunt criticate (i) art. 11 teza întâi, raportat la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016, în interpretarea acestora constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 și (ii) sintagma precum și din devalorizarea bunurilor imobile din art. 11 teza întâi din aceeași lege. Ținând seama de faptul că sesizarea a fost realizată ulterior pronunțării și anterior publicării Deciziei menționate în Monitorul Oficial al României, Curtea va respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a acestora. … 28.De asemenea, Curtea constată că încheierea contractului de credit a avut loc înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016. Totodată, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea … unei dispoziții dintr-o lege …care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. În aceste condiții, și ținând seama de conținutul normativ al art. 3 teza întâi și art. 11 teza a doua, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza întâi, precum și a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016.  … 29.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 1 din lege și, implicit, și la art. 1 alin. (3) criticat în prezenta cauză, Curtea a reținut, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iunie 2019, paragraful 51, că acestea nu contravin niciunui text constituțional invocat, acesta stabilind doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv faptul că aceasta se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. Mai mult, acest text nici măcar nu stabilește obiectul legii, obiect care se conturează începând cu art. 3 din lege.  … 30.În ceea ce privește art. 11 teza întâi, raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 77/2016, în Decizia nr. 36 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 19 iunie 2019, paragrafele 33-36, Curtea a reținut că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidența art. 4 și, implicit, a Legii nr. 77/2016. Curtea a reținut, cu privire la această critică, că orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, are deschisă calea unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispozițiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile.  … 31.Cu privire la dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 6 din Legea nr. 77/2016 care este criticat în cauză, Curtea a constatat, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, paragraful 51, precitată, că acesta, împreună cu art. 5 din Legea nr. 77/2016, reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Curtea a menționat că art. 3 teza a doua din lege a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 38 și 39).  … 32.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din lege, acesta din urmă fiind criticat și în cauza de față, Curtea, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragrafele 50-60, și Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018, paragrafele 30-35, a statuat că acestea reglementează o intervenție etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, a arătat Curtea, niciun text constituțional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credință și echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Cu toate acestea, intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de proporționalitate dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în condițiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53 din Constituție, cunosc limitări, implicit admise, rezultate atât din evoluția și confruntarea acestora în timp, cât și din perspectiva titularilor lor. Astfel, Curtea a stabilit că măsura legală criticată este adecvată, necesară și păstrează un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare și a subliniat că nu este de admis ca o realitate juridică formală, rezultată din contractul de credit, să prevaleze asupra regulilor de echitate și bună-credință care guvernează materia contractelor civile. … 33.Cu referire la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea a reținut, în Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragraful 49, precitată, că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție. … 34.Cu privire la dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 10 din lege, Curtea a constatat, în Decizia nr. 33 din 17 ianuarie 2019, par. 51, că acest text de lege reglementează din punct de vedere procedural momentul de la care darea în plată își produce efectele, respectiv de la data încheierii contractului translativ de proprietate sau de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive. … 35.În final, cu privire la criticile de neconstituționalitate care privesc legea în ansamblul său, Curtea, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, a statuat că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015), care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind legea, în ansamblul său. … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziții legale, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1) lit. a) și (2), art. 7 alin. (1)-(3) și (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a sintagmei precum și din devalorizarea bunurilor imobile din art. 11 teza întâi din aceeași lege, excepție ridicată de Societatea CREDIT EUROPE BANK NV în Dosarul nr. 16.485/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (1) lit. b) și c), art. 6, art. 7 alin. (4), art. 8 alin. (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește