DECIZIA nr. 335 din 11 mai 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Lenuța Ene, în Dosarul nr. 1.107/44/2015 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 271D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, consilier juridic Georgiana Habără, cu delegație depusă la dosar, lipsind autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, Decizia nr. 401 din 8 octombrie 2013 și Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că există precedent jurisprudențial constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 25 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.107/44/2015, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Lenuța Ene într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existența stării de incompatibilitate, întocmit de Agenția Națională de Integritate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că sintagma „contract comercial“ utilizată în cuprinsul art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, nu mai este expres definită prin legislația în vigoare, ca urmare a abrogării Codicelui de comerț din 1887 și a „Codului comercial Carol al II-lea“ prin dispozițiile art. 230 lit. c) și i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. De asemenea, consideră că această sintagmă nu poate fi dedusă prin interpretarea dispozițiilor civile în vigoare, întrucât aceasta este folosită într-un alt context și în mod izolat. … 7.Totodată, autoarea excepției arată că art. VII din Ordonanța de urgență nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din data de 30 septembrie 2011, prevede că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, sintagma „contract comercial“ sau „contracte comerciale“ se înlocuiește cu sintagma „contract civil“ sau, după caz, „contracte civile“, iar sintagma „contracte sau acte de comerț“ cu termenul „contracte“. Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011, noțiunea de „raport comercial“ ce rezulta dintr-un „contract comercial“ avea un înțeles normativ determinat și determinabil, prin prisma dispozițiilor Codului comercial, în prezent, această noțiune nu își mai poate găsi aplicabilitatea. Pentru acest motiv, consideră că sintagma „contracte comerciale“ din cuprinsul dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este lipsită de claritate și previzibilitate, nepermițând determinarea exactă a conținutului imperativ al stării de incompatibilitate reglementate și limitele acesteia. … 8.În final, apreciază că această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „contracte comerciale“ din cuprinsul dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 contravine principiului legalității incriminării, prevăzut la art. 1 din Codul penal și la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, și, în consecință, prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care se referă la calitatea legii. Totodată, în analiza excepției, solicită a se avea în vedere și deciziile Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 603 din 6 octombrie 2015.  … 9.Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază ca neîntemeiată excepția, întrucât formularea art. 90 din Legea nr. 161/2003, apreciată de autoare a fi echivocă în condițiile neexplicitării sintagmei „contracte comerciale“, este una clară, dacă se are în vedere spiritul legii, evitarea oricăror suspiciuni de incompatibilitate în privința celui care deține o funcție de demnitate publică. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. Totodată, cu referire la sintagma „contracte comerciale“, susține că este neîntemeiat echivocul de care autoarea excepției acuză textul Legii nr. 161/2003, din perspectiva spiritului acestui act normativ, anume evitarea oricăror suspiciuni de incompatibilitate în privința persoanei care exercită vremelnic o funcție publică. … 12.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior în cauze având ca obiect aceeași excepție, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: „Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.“  … 16.În opinia autoarei excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) care reglementează obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Cu titlu prealabil, Curtea constată că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate și Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că acestea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013. … 18.Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens sunt Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 26 august 2011.  … 20.În ceea ce privește critica potrivit căreia sintagma „contracte comerciale“ din cuprinsul dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este lipsită de claritate și previzibilitate, prin Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, precitată, respingând excepția de neconstituționalitate, Curtea, în privința incidenței normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, a reținut că, deși acestea nu au valoare constituțională, prin reglementarea lor, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Ca atare, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Prin urmare, având în vedere cele referite, Curtea a statuat că textele de lege deduse controlului de constituționalitate sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleșilor locali. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 30 septembrie 2011, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, sintagma „contract comercial“ sau „contracte comerciale“ se înlocuiește cu sintagma „contract civil“ sau, după caz, „contracte civile“, iar sintagma „contracte sau acte de comerț“, cu termenul „contracte“.  … 21.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcții publice, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). Ca atare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 53 din Legea fundamentală și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are incidență în cauză. … 23.În final, având în vedere că Legea nr. 161/2003 are drept scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice și asigurarea îndeplinirii cu obiectivitate, de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate, a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, soluția și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, și nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, invocate de autoarea excepției în susținerea criticilor de neconstituționalitate, nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă criticată în prezenta cauză, întrucât acestea au vizat materii diferite. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lenuța Ene, în Dosarul nr. 1.107/44/2015 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește