DECIZIA nr. 334 din 11 mai 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 674 din 17 august 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 74 26/06/2013 ART. 6
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 74 26/06/2013 ART. 6
ActulREFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ActulREFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 103
ActulREFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 219
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 103
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 219
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 74 26/06/2013 ART. 6
ART. 1REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 56
ART. 1REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ART. 1REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 103
ART. 3REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ART. 3REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 219
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LAOUG 74 26/06/2013 ART. 6
ART. 5REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ART. 5REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 103
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 27
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 27
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 6 12/01/2010
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 27
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 27
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LALEGE 144 21/10/2014
ART. 15REFERIRE LAOUG 74 26/06/2013 ART. 6
ART. 15REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ART. 15REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 103
ART. 15REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 219
ART. 16REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 354
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 16REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 57
ART. 16REFERIRE LACOD PR FISCALA (R) 24/12/2003 ART. 219
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 27
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 27
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 6 12/01/2010
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 296 09/06/2005
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 27
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 27
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 8
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 814 24/11/2015
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 662 11/11/2014
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 266 21/05/2013
ART. 25REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 27
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 27
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 390 04/06/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 403 19/06/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 103 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Good Things – S.R.L., cu sediul în comuna Berceni, județul Ilfov, în Dosarul nr. 2.748/1.748/2015 al Judecătoriei Cornetu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 267D/2016.

2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, avocat Marian Popescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care, cu titlu prealabil, arată că obiectul prezentei cauze este cel stabilit prin raportul întocmit de judecătorul-raportor, întrucât în încheierea de sesizare s-a strecurat o eroare materială, în sensul că s-a reținut excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în loc de art. 57 alin. (2) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În continuare, reprezentantul autoarei excepției solicită admiterea acesteia, deoarece dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, în condițiile în care inspecția locului în care se desfășoară activitatea sau controlul în spațiile aparținând persoanei verificate nu se efectuează în baza unui mandat emis de un judecător. În acest sens susține că libertatea acordată organelor fiscale de a efectua controale, în lipsa unui mandat de percheziție, așa cum se întâmplă în materie penală, este contrară Constituției și reprezintă o ingerință disproporționată în dreptul fundamental privind inviolabilitatea domiciliului. Depune note scrise.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că există precedent constituțional. Pe de altă parte, susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă textele din Legea fundamentală invocate, având în vedere că nu poate fi extrapolată situația juridică din dreptul procesual penal în cazul controlului realizat de către Agenția Națională de Administrare Fiscală. De asemenea, susține că sunt situații juridice diferite, cu un tratament juridic diferit.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 9 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.748/1.748/2015, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (2) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 103 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Societatea Good Things – S.R.L., cu sediul în comuna Berceni, județul Ilfov, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, emis de Direcția Regională Antifraudă Fiscală București.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că, din coroborarea dispozițiilor legale criticate, se poate trage concluzia că organele fiscale au dreptul de a pătrunde în toate spațiile unei persoane fizice sau juridice în vederea efectuării de verificări fiscale, iar persoanele sunt obligate să permită acest acces sub sancțiunea aplicării unei amenzi contravenționale.7.Se arată că, prin art. 27, Legea fundamentală garantează oricărei persoane fizice sau juridice inviolabilitatea domiciliului, respectiv a sediului și stabilește ingerințele asupra acestei garanții, respectiv faptul că inviolabilitatea domiciliului poate fi încălcată numai în cazul executării unui mandat de arestare ori pe baza unei hotărâri judecătorești. Totodată este stabilit că orice percheziție este dispusă de către un judecător, iar modalitatea de aducere la îndeplinire este stabilită de lege, în fiecare caz în parte. Astfel, consideră autoarea excepției, norma constituțională nu distinge între felul, scopul ori autoritatea care realizează percheziția, însă Constituția stabilește o condiție generală, pentru orice fel de percheziție, respectiv condiția ca aceasta să fie dispusă de către un judecător. Prin urmare, susține autoarea excepției, controlul realizat de către organele fiscale reprezintă o veritabilă percheziție, având în vedere caracteristicile pe care acest control le are în raport cu o percheziție domiciliară, reglementată de procedura penală, și constituie o ingerință disproporționată în dreptul fundamental privind inviolabilitatea domiciliului.8.În continuare, făcând o comparație între caracteristicile unei percheziții domiciliare, prevăzute în materia penală, și verificarea realizată de organele fiscale, autoarea excepției concluzionează că ambele proceduri sunt desfășurate în cazul în care există indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, respectiv cu privire la încălcarea normelor fiscale. De asemenea arată că, în prima ipoteză, percheziția este dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea organelor de urmărire penală, în vreme ce controlul fiscal este realizat în baza unui ordin de serviciu, care nu reprezintă un act special emis pentru contribuabilul supus controlului, ci are un caracter general, putând fi folosit în orice împrejurare și în fața oricărei persoane. Totodată, consideră că, în condițiile în care domiciliul și reședința sunt inviolabile, este neconstituțională o prevedere care permite unor persoane, care efectuează controlul de legalitate asupra activităților unui contribuabil, să inspecteze în mod discreționar și fără un mandat în acest sens locul în care aceasta își desfășoară activitatea.9.Autoarea excepției arată că, în cazul în care contribuabilul s-ar opune acestui control sau nu ar permite accesul în spațiile sale, acesta va suporta sancțiuni contravenționale sau penale. Chiar și în măsura în care ordinul de control cuprinde informații cu privire la obiectivele de verificat, entitatea vizată și perioada verificată, acesta nu cuprinde mențiunile aferente unui mandat de percheziție. Prin urmare, consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care inspecția locului în care se desfășoară activitatea sau controlul nu se efectuează în baza unui mandat emis de către un judecător.10.Judecătoria Cornetu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar situațiile prezentate de autoarea excepției nu sunt similare.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, referitor la prevederile art. 27 alin. (1)-(3) din Constituție, privind inviolabilitatea domiciliului, prin Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, Curtea a reținut că, în cazul sediilor industriale sau comerciale, care nu sunt în același timp și locuri de domiciliu, inviolabilitatea sediului nu este supusă acelorași reguli ca spațiul în care se desfășoară viața privată a persoanei, și că, prin urmare, autoritățile pot exercita controlul asupra activităților profesionale care se desfășoară în aceste sedii.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 57 alin. (2) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 103 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Însă, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise depuse de autoarea excepției în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 57 alin. (2), art. 103 alin. (3) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, precum și ale art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 57 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Contribuabilii au obligația să permită funcționarilor împuterniciți de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la fața locului, precum și experților folosiți pentru această acțiune intrarea acestora pe terenuri, în încăperi și în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal.“;– Art. 103 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Indiferent de locul unde se desfășoară inspecția fiscală, organul fiscal are dreptul să inspecteze locurile în care se desfășoară activitatea, în prezența contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta.“;– Art. 219 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: Constituie contravenții următoarele fapte: […]c)nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 56 și art. 57 alin. (2);;– Art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013:În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul:a)să efectueze controale în toate spațiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri și servicii ori se desfășoară activități care cad sub incidența actelor normative naționale, inclusiv transpuse din legislația comunitară, în vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care sunt interzise de acestea;.16.Curtea constată că dispozițiile art. 57 alin. (2), art. 103 alin. (3) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală au fost abrogate prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dispozițiile legale menționate vor fi supuse controlului de constituționalitate, ținând cont că ele continuă să producă efecte juridice în dosar.17.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate stabilesc competențele personalului din cadrul Agenției Naționale Fiscale care ocupă funcții publice de inspector antifraudă, învestit cu exercițiul autorității publice.19.În jurisprudența sa, concretizată prin Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea s-a pronunțat cu privire la dreptul inspectorilor de muncă de a avea acces liber în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă organizat de aceasta fără nicio încuviințare și fără nicio avizare. De asemenea, prin Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, Curtea s-a pronunțat și în ceea ce privește puterile de inspecție ale inspectorilor de concurență pentru investigarea încălcării prevederilor legii, puteri care pot fi exercitate numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor.20.Astfel, cu privire la inviolabilitatea domiciliului, consacrată de art. 27 alin. (1)-(3) din Constituție, Curtea a reținut că, „în cazul sediilor industriale sau comerciale care nu sunt în același timp și locuri de domiciliu, inviolabilitatea sediului nu este supusă acelorași reguli ca spațiul în care se desfășoară viața privată a persoanei și că, prin urmare, autoritățile pot exercita controlul asupra activităților profesionale care se desfășoară în aceste sedii. În consecință, Curtea a reținut că activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general.“21.În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 29 mai 2012, pronunțată în Cauza Bjedov împotriva Croației, paragraful 57, definiția noțiunii de „domiciliu“, în înțelesul art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este limitată la locuința care este ocupată de drept sau care a fost stabilită potrivit unei proceduri legale. Astfel, dacă o anume locație constituie sau nu „domiciliu“, care atrage protecția articolului 8 pct. 1 din Convenție, depinde de circumstanțele factuale, precum existența unor legături suficiente și continue cu acel loc specific. Prin urmare, dacă anumite locații trebuie sau nu clasificate drept „domiciliu“ este o chestiune de fapt și nu depinde de legalitatea ocupării acelui loc în temeiul dreptului național.22.Totodată, instanța de la Strasbourg a inclus în aria de protecție a art. 8 pct. 1 din Convenție și biroul sau locul de muncă. Astfel, prin Hotărârea din 27 septembrie 2005, pronunțată în Cauza Petri Sallinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 70, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noțiunea de „domiciliu“ din art. 8 alin. 1 din Convenție înglobează mai mult decât locuința privată a persoanei. Curtea a amintit că termenul „domiciliu“ în versiunea franceză a art. 8 din Convenție are o conotație mai extinsă și poate cuprinde, spre exemplu, și biroul unde lucrează persoana respectivă. În consecință, termenul „domiciliu“ trebuie să fie interpretat ca incluzând și sediul social al unei societăți deținute de o persoană fizică, precum și sediul social al unei persoane juridice, sucursale și alte locații ale societății.23.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, concretizate, cu titlu de exemplu, prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, paragraful 33, și Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Curtea va analiza, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă ingerința în dreptul fundamental privind inviolabilitatea domiciliului este justificată, dacă obiectivul urmărit califică scopul reglementării ca fiind unul legitim și dacă este rezonabilă în raport cu obiectivul urmărit și nu tinde la transformarea acestui drept în unul iluzoriu/teoretic. Conform principiului proporționalității, astfel cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28, orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională – justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.24.Aplicând aceste considerente de principiu la speța de față, Curtea constată că ingerința în dreptul fundamental referitor la inviolabilitatea domiciliului, prin pătrunderea funcționarilor împuterniciți de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la fața locului, precum și a experților folosiți pentru această acțiune și intrarea acestora pe terenuri, în încăperi și în orice alte incinte, este justificată de interesul fiscal, scopul reglementării criticate fiind unul legitim, și anume efectuarea unei cercetări la fața locului pentru a se face constatări în interes fiscal. Măsura ingerinței este adecvată, fiind capabilă să ducă la îndeplinirea scopului protejării interesului general și este necesară pentru îndeplinirea acestui scop. De asemenea, Curtea constată că soluția legislativă criticată este proporțională cu scopul urmărit, sens în care chiar textul de lege prevede că pătrunderea funcționarilor împuterniciți de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la fața locului este permisă numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal.25.Totodată, Curtea nu poate primi susținerile autoarei excepției, potrivit cărora controlul fiscal realizat de organele fiscale trebuie asimilat noțiunii de „percheziție“ prevăzute de Codul de procedură penală și, prin urmare, trebuie dispusă de judecător. Astfel, dispozițiile art. 27 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege, se referă la instituția reglementată de dispozițiile din Codul de procedură penală și nu poate fi asimilată cu activitatea de control efectuată de inspectorii antifraudă, în baza Codului de procedură fiscală.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Good Things – S.R.L., cu sediul în comuna Berceni, județul Ilfov, în Dosarul nr. 2.748/1.748/2015 al Judecătoriei Cornetu și constată că dispozițiile art. 57 alin. (2), art. 103 alin. (3) și art. 219 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x