DECIZIA nr. 334 din 11 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Maria Magda în Dosarul nr. 8.329/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 778D/2018. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 873D/2018, având un obiect parțial identic. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vlad Sorin Zileriu în Dosarul nr. 7.919/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 4.->La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, avocatul Grigore Pop, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea pune în discuție din oficiu conexarea Dosarului nr. 873D/2018 la Dosarul nr. 778D/2018. Reprezentantul convențional al autorului excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.  ... 6.->Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 873D/2018 la Dosarul nr. 778D/2018, care a fost primul înregistrat. ... 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente prin reprezentant, acesta solicitând admiterea excepției de neconstituționalitate care vizează sfera de aplicare a plafonării indemnizației pentru creșterea copilului. Arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care sunt aplicabile și persoanelor care, la momentul intrării în vigoare, aveau deja calitatea de titulari ai indemnizației și pentru care fusese deja emisă o decizie de acordare a indemnizației de către organele administrative competente. Se încalcă, în opinia sa, art. 15 alin. (2) și art. 44 din Constituție. ... 8.->Susține, în continuare, că norma criticată încalcă o jurisprudență consolidată a Curții Constituționale, întrucât a mai existat anterior un plafon similar instituit chiar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, iar normele care l-au instituit au fost supuse controlului prin Decizia Curții nr. 765 din 15 iunie 2011. Curtea a stabilit că normele respective sunt constituționale tocmai pentru că nu îi afectează pe cei care beneficiau deja de acest drept la data intrării lor in vigoare, adică nu afectează un drept patrimonial aflat deja în patrimoniul acelor persoane. Prin urmare, același raționament trebuie să fie aplicat și în această cauză, întrucât per a contrario înseamnă că, automat, normele devin neconstituționale în momentul în care este afectat un beneficiar care avea deja această calitate la momentul intrării lor în vigoare și avea deja în patrimoniu un drept consolidat.  ... 9.Mai departe, reprezentantul convențional al autorului excepției menționează că este important să se stabilească momentul de la care se naște dreptul în patrimoniul beneficiarilor. Astfel, dreptul se naște fie la momentul emiterii deciziei inițiale de acordare a indemnizației, fie progresiv, de la o lună la alta, pe măsură ce se efectuează plățile. În opinia sa, dreptul există de la momentul emiterii deciziei administrative, având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 în ansamblul lor, precum și normele metodologice de aplicare a acesteia. Actul administrativ unic de acordare a indemnizației conține două elemente esențiale: cuantumul lunar al acesteia și perioada pentru care se acordă. Altfel spus, încă de la momentul emiterii deciziei de acordare beneficiarul cunoaște aceste elemente, iar plata efectivă a drepturilor reprezintă doar o chestiune de executare a prestației. Plata în sine nu dă naștere unor noi drepturi subiective. Toate aceste drepturi pentru întreaga perioadă fuseseră deja acordate la momentul emiterii deciziei inițiale. Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 în ansamblul lor, precum și normele metodologice de aplicare nu mai prevăd niciun mecanism necesar de intervenție pe parcursul executării actului administrativ inițial. Dreptul nu mai este supus recalculării, indexării, actualizării indemnizației acordate într-un cuantum determinat pentru o perioadă determinată de la început. Ca atare, dreptul de proprietate privind indemnizația este deja consolidat la momentul emiterii deciziei pentru toată perioada pentru care urmează să beneficieze de indemnizație. Din acest motiv norma criticată a retroactivat, afectând dreptul de proprietate deja consolidat. ... 10.->De asemenea, reprezentantul convențional al autorului excepției susține că norma criticată revocă, în fapt, parțial un act administrativ consolidat, intrat în circuitul civil, cu consecința că este afectat cuantumul indemnizației. Este încălcat principiul separației puterilor în stat, deoarece, potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, un act administrativ nu poate fi cenzurat decât de către instanțele judecătorești, nici măcar emitentul acestuia nemaiavând posibilitatea de a-l revoca. Astfel, legiuitorul delegat intervine într-un domeniu rezervat, prin lege organică, puterii judecătorești.  ... 11.În final, susține că toate argumentele prezentate au determinat soluția Curții în Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011. ... 12.->Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este nominalizat în Constituție și, ca atare, legiuitorul are libertatea ca, în funcție de disponibilitățile financiare, să decidă cu privire la modalitatea de acordare și la cuantum. Normele criticate se aplică doar pentru viitor, fără să afecteze prestațiile încasate anterior.  ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:13.Prin Încheierea din 7 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.329/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Magda într-un litigiu având ca obiect acordarea unei indemnizații lunare pentru creșterea copiilor, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. … 14.Prin Încheierea din 18 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.919/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor și a dispozițiilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vlad Sorin Zileriu într-un litigiu având ca obiect acordarea unei indemnizații lunare pentru creșterea copiilor, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului se naște la data emiterii deciziei autorității administrative de admitere a cererii de acordare a dreptului. Valoarea acestei indemnizații trebuie să fie păstrată pe toată perioada concediului de maternitate, plata efectivă a acesteia fiind doar un fapt juridic care ține de realizarea dreptului, și nu de nașterea lui. Orice modificări legislative trebuie puse în aplicare doar cu ocazia stabilirii de drepturi de asigurări sociale în favoarea noilor beneficiari, care au solicitat aceste drepturi ulterior intrării în vigoare a schimbărilor reglementărilor legale. Ca atare, în condițiile în care „prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 s-a decis plafonarea valorii maximale a indemnizației și aplicarea acestei plafonări inclusiv în ceea ce privește beneficiarii ce și-au dobândit drepturile anterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, s-a instituit un caz de aplicare retroactivă a legii, în afara contextului permis de art. 15 alin. (2) din Constituție“. … 16.Prin plafonarea indemnizațiilor încuviințate, calculate și acordate anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 se încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, în sensul că se aplică o normă legală nouă unei situații anterioare, ale cărei efecte juridice s-au născut sub imperiul legii vechi, ajungându-se, astfel, la retroactivitatea legii noi. Retroactivitatea se referă, în speță, la faptul că aceste dispoziții legale vin să reglementeze într-o manieră diferită drepturi la care autorii excepției erau legal îndreptățiți pe toată perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului minor, drepturi care au fost stabilite pe baza unei decizii legal emise de autoritatea competentă. … 17.De asemenea, se mai susține că este încălcat art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, așa cum au fost modificate ulterior stabilirii prin act administrativ a indemnizației pentru creșterea copilului, se aplică și în cazul acestor categorii de indemnizații. Astfel, raportul juridic dintre titularul indemnizației și stat, având ca obiect plata acesteia, și-a produs deja efectele la data intrării în vigoare a modificărilor aduse art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Autorii arată că din prevederile art. 2 alin. (2) și ale art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, precum și ale art. 30 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 rezultă că, la momentul emiterii deciziei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, se stabilește și suma care urmează să fie acordată pe întreaga durată a concediului de creștere a copilului, pe parcursul concediului fiind aplicabile exclusiv regulile în materie de executare a obligației de plată a dreptului astfel născut.  … 18.În sprijinul acestei argumentări, se invocă și jurisprudența Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, și se arată că soluția și considerentele acesteia trebuie interpretate per a contrario în prezenta cauză. Astfel, se precizează că, spre deosebire de cauza soluționată prin decizia menționată, în care nu exista un interes patrimonial de natură să fie afectat de conținutul legii noi odată cu intrarea ei în vigoare, măsura criticată în prezenta excepției este instituită printr-o lege nouă care se răsfrânge și asupra unor interese patrimoniale existente la data la care devine aplicabilă. … 19.Cu referire la încălcarea dreptului de proprietate privată, se arată că, odată cu emiterea deciziei de acordare a indemnizației de creștere a copilului, beneficiarul acesteia dobândește un drept de creanță cert împotriva statului, ce urmează să fie plătit pe întreaga perioadă de referință. Modificările aduse art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 operează în mod unilateral, în ciuda dobândirii anterioare în patrimoniul beneficiarilor. În acest fel statul își încalcă obligația prevăzută de art. 44 alin. (1) din Constituție, de a garanta dreptul de proprietate privată și creanțele împotriva statului.  … 20.Mai departe, se susține că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului este un drept de creanță căruia îi sunt aplicabile prevederile Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că încălcarea de către statul român a dreptului de proprietate având ca obiect această indemnizație prezintă o asemănare importantă cu situația din Cauza Stran Greek Refineries și Stratis Andreadis împotriva Greciei, soluționată în 9 decembrie 1994, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului de proprietate privată garantat de Convenție.  … 21.Se menționează, mai departe, că și în situația în care s-ar aprecia că indemnizația pentru creșterea copilului nu are natura unui bun căruia să îi fie aplicabile garanțiile prevăzute de Primul Protocol adițional, beneficiarii acesteia se bucură, oricum, de speranța legitimă de a obține un bun care nu se află încă în patrimoniul acestora, la rândul său protejată de Convenție și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În condițiile în care prevederile criticate nu sunt accesibile și previzibile, așa cum impune Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru orice ingerință statală în dreptul de proprietate, în mod vădit, în opinia autorilor se încalcă Primul Protocol adițional la Convenție.  … 22.În continuare, se apreciază că teoria drepturilor câștigate, aplicabilă, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în materia pensiilor contributive, este pe deplin aplicabilă și în cazul indemnizației pentru creșterea copilului. Astfel, ca și în cazul pensiilor, acordarea acestei indemnizații este condiționată de realizarea, pe o perioadă determinată, de venituri salariale și de natură salarială supuse impozitului pe venit, conform Codului fiscal. Prin urmare, și în cazul indemnizației pentru creșterea copilului este incident principiul contributivității, de unde concluzia că, similar dreptului la pensie, și dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului este un drept preconstituit al persoanei care contribuie la bugetul de stat, din care se suportă această indemnizație. Prin urmare, nu se poate plafona indemnizația de creștere a copilului ca urmare a adoptării unei noi reglementări, în contextul în care această plafonare nu exista la momentul la care s-a născut dreptul la indemnizație. … 23.În sfârșit, se susține că se încalcă separația puterilor în stat, mai precis puterea legislativă încalcă atribuțiile puterii executive, deoarece legea nouă, respectiv art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, așa cum a fost modificat de art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, modifică un act administrativ cu caracter obligatoriu emis anterior. De asemenea, se apreciază că puterea legislativă încalcă și atribuțiile puterii judecătorești, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, un act administrativ poate fi eliminat din circuitul civil doar printr-o hotărâre judecătorească. … 24.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 778D/2018, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nu sunt afectate drepturile bănești încasate anterior. În ceea ce privește teoria drepturilor câștigate, instanța apreciază că nu există similitudine cu dreptul la pensie, iar cuantumul beneficiului de asistență socială, în mod particular indemnizația de creștere a copilului, poate fi dimensionat de către legiuitor în funcție de posibilitățile bugetare existente la un moment dat. … 25.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 873D/2018, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, câtă vreme orice măsură, în speță plafonarea indemnizației de creștere a copilului, se aplică doar pentru viitor, aceasta nu se aplică în mod retroactiv. Este invocată, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. În plus, instanța judecătorească arată că prin dispozițiile criticate nu a fost suprimat dreptul la indemnizație, ci s-a restrâns cuantumul acestuia. Cuantumul indemnizației nu intră însă în sfera de aplicare a art. 44 din Constituție. … 26.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului convențional al autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 778D/2018 îl reprezintă art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, care prevede că: „Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.“ ... 30.->Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma modificată de art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, dispun că „Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai mare de 8.500 lei“, iar art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma la care face trimitere autoarea excepției, adică aceea anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2018 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 17 septembrie 2018, prevede că „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.“ ... 31.În Dosarul nr. 873D/2018, autorul a ridicat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, potrivit cărora „Începând cu drepturile lunii ianuarie 2018, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.» 2. La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: «(2^1) Valoarea indicatorului social de referință este cea prevăzută la art. 33^1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.» 3. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 5 Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.» 4. La articolul 9, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: «(4) Pe perioada suprapunerii situațiilor prevăzute la alin. (2), cuantumul indemnizației lunare prevăzut la art. 2 alin. (2) se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea.»“ ... 32.->Cu toate acestea, examinând motivarea excepției din Dosarul Curții nr. 873D/2018, rezultă că nu este criticat conținutul modificărilor aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, ci exclusiv sintagma „Începând cu drepturile lunii ianuarie 2018“.  ... 33.Prin urmare, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 778D/2018, precum și pe cel al excepției ridicate în Dosarul nr. 873D/2018, așa cum a fost circumstanțiat anterior, Curtea se va pronunța, în prezenta cauză, cu privire la constituționalitatea prevederilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și a sintagmei „Începând cu drepturile lunii ianuarie 2018“ din art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017.  ... 34.->Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  ... 35.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma sa actuală, instituie dreptul la concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și la o indemnizație lunară pe perioada acestui concediu. Statul este obligat să acorde această indemnizație dacă beneficiarii ei îndeplinesc următoarele condiții: (i) copilul să se fi născut începând cu data de 1 ianuarie 2011; (ii) în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, beneficiarii dreptului să fi realizat venituri; (iii) veniturile trebuie să fie supuse impozitării, potrivit Codului fiscal; (iv) veniturile să fi fost realizate timp de cel puțin 12 luni din intervalul de 2 ani anterior menționat [a se vedea art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010].  ... 36.->În ceea ce privește cuantumul indemnizației, dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 stabilesc că acesta este de 85% din media veniturilor nete realizate. Acestea mai prevăd și cuantumul minim al indemnizației, respectiv că nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată, și cel maxim, respectiv nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.  ... 37.Primul reper în examinarea criticii formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție îl reprezintă identificarea legii vechi și a legii noi. Legea veche este art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, iar legea nouă este art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, așa cum a fost modificat de art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și, respectiv, art. IV pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017.  ... 38.->În al doilea rând, trebuie stabilită, din perspectiva distincției dintre norme de drept material și norme de drept procedural, natura normelor legii vechi și, respectiv, legii noi. Astfel, atât legea nouă, cât și legea veche sunt norme de drept substanțial, norme care reglementează în mod nemijlocit comportamentul subiectelor de drept. Într-adevăr, acestea stabilesc o conduită de urmat pentru o categorie determinată de subiecți de drept, adică, pe de o parte, beneficiarii indemnizației pentru creșterea copilului și, pe de altă parte, statul, ca titular al obligației de acordare a acesteia.  ... 39.În al treilea rând, trebuie identificată norma care stabilește care este intervalul temporal de aplicare a legii noi. În acest scop, se va identifica data intrării în vigoare a legii noi - în funcție de acest element decisiv se va putea examina aplicarea în timp a legii noi și, implicit, eventuala retroactivitate a acesteia. În cauza de față, norma de drept este art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și aceasta stabilește că legea nouă se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 stabilește că legea nouă se aplică începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2018. ... 40.->Norma substanțială ca atare nu stabilește ea însăși modul său de aplicare în timp. Astfel, art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 reglementează în mod nemijlocit modul de stabilire a cuantumului unui drept, în vreme ce art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 nu reglementează în mod nemijlocit conduita subiectelor de drept, ci momentul de la care se aplică forma modificată a art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Astfel, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și ale art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2018 se referă la aplicarea în timp a unei dispoziții de drept substanțial, respectiv a art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Faptul că autorii excepției, în criticarea normelor de drept intertemporal, se referă la norma de drept substanțial conținute în art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 nu poate avea semnificația criticării acesteia. Prin urmare, în formularea unei critici întemeiate pe prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, nu este pus în discuție conținutul normei de drept substanțial, ci exclusiv aplicarea sa în timp.  ... 41.Odată stabilit că legea nouă se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017/ianuarie 2018, este necesară lămurirea naturii obiectului de reglementare al legii vechi și al legii noi. Asumarea de către stat, prin lege, a obligației de a plăti unei categorii de subiecte de drept, în anumite condiții și pentru o durată limitată de timp, respectiv 2 sau 3 ani, o indemnizație pentru creșterea copilului este, din perspectiva art. 6 alin. (5) și (6) din Codul civil, o situație juridică. Legea nouă nu este retroactivă, câtă vreme se aplică începând cu drepturile aferente unui moment ulterior intrării în vigoare a legii și până la data stingerii dreptului. Astfel, măsura instituită în legea nouă se aplică doar pentru viitor, nu și pentru trecut, fără să se aducă atingere prestațiilor deja efectuate datorate de către stat în intervalul care a început la data nașterii dreptului până la data aplicării noii legi. ... 42.->Într-adevăr, Curtea Constituțională a statuat că, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 745 din 3 noiembrie 2015, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 18 decembrie 2015, nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, nr. 812 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006, și nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007. ... 43.O interpretare similară a oferit și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, interpretând art. 6 alin. (1) din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituție: „noua lege nu poate afecta situațiile juridice definitiv formate (constituite, modificate sau stinse) și nici efectele produse de acestea înainte de intrarea sa în vigoare.“ [a se vedea paragraful 69 al Deciziei nr. 23 din 29 iunie 2015 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015]. ... 44.->Dreptul la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului este o situație juridică definitiv formată înainte de intrarea în vigoare a legii noi, respectiv a art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 care modifică art. 2 alin. (2) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Efectele produse de art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 până în august 2017 nu vor fi afectate de intrarea în vigoare a noii legii. Cu alte cuvinte, autoritatea administrativă nu va recalcula, în temeiul dispozițiilor criticate în cauză, indemnizațiile deja plătite sau datorate până în august 2017, cu eventuala consecință a restituirii diferențelor. Impactul legii noi cu privire la beneficiarii indemnizației constituite anterior intrării sale în vigoare constă exclusiv în recalcularea, din septembrie 2017, a cuantumului acesteia. O asemenea împrejurare nu este însă nimic altceva decât o aplicare, și nu o încălcare, a prevederilor art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor. Într-adevăr, art. 15 alin. (2) din Constituție protejează subiectele de drept doar față de eventuala acțiune statală de modificare a efectelor unei situații juridice produse deja la data intrării în vigoare a actului normativ. ... 45.Curtea reține, în continuare, că nici critica formulată din perspectiva art. 44 din Constituție nu poate duce la concluzia că autorii critică (și) norma substanțială, respectiv art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Ca și în cazul criticii formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, autorii pun în discuție efectele asupra dreptului de proprietate a modului de aplicare în timp a normei substanțiale, și nu incompatibilitatea conținutului acesteia cu cel al art. 44 din Constituție.  ... 46.->Invocarea în sprijinul criticii raportate la art. 15 alin. (2) din Constituție a Deciziei nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, este irelevantă, deoarece Curtea nu a răspuns în această decizie unei critici formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, ci din perspectiva art. 44 și art. 47 din Constituție. Astfel, prin decizia menționată, Curtea Constituțională a constatat că reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 se aplică persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 ianuarie 2011, precum și persoanelor care au adoptat un copil, cărora li s-a încredințat un copil în vederea adopției sau care au un copil în plasament ori în plasament în regim de urgență ori au devenit tutori începând cu data mai sus amintită. Persoanele care anterior au dobândit dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului de până la 2, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, nu se supun noii reglementări. Prin urmare, a constatat Curtea, niciunul dintre destinatarii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 nu beneficiază la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ de dreptul la concediu și indemnizația pentru creșterea copilului, calitatea de beneficiar al acestor drepturi fiind condiționată de nașterea unui copil și de dobândirea drepturilor părintești ulterior acestui moment. Ca atare, nu se poate vorbi de afectarea unui drept de natură patrimonială aflat deja în patrimoniul persoanelor amintite. ... 47.Interpretarea per a contrario a acestor considerente ale Curții propusă în motivarea excepției este eronată pentru următoarele motive: Constatarea conformității cu art. 44 din Constituție a măsurii criticate în Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 nu duce, în mod necesar și automat, la concluzia că orice altă măsură legislativă de natură să afecteze interesele patrimoniale ale titularilor indemnizației, cum este și cea criticată în cauză, este neconstituțională. Simplul fapt că măsura criticată în Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 nu afecta interese patrimoniale deja născute la data intrării sale în vigoare, în vreme ce plafonarea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului afectează doar pentru viitor interese patrimoniale deja născute la data intrării sale în vigoare, nu este suficient de relevant pentru a impune, în mod necesar, constatarea neconformității ei cu art. 44 din Constituție. Dimpotrivă, măsura criticată în cauza de față trebuie evaluată distinct de soluția oferită de Curte cu privire la constituționalitatea unor măsuri legislative care, sub anumite aspecte, sunt similare. ... 48.->Astfel, Curtea reține că măsura introducerii unui plafon maxim al indemnizației a fost luată în temeiul libertății pe care o are legiuitorul de a stabili acordarea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului, conținutul și limitele acestuia, precum și condițiile în care poate fi acordat și să le modifice, atunci când realitățile economice și sociale o impun (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 597 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16). Din acest motiv, nu se poate spune că a fost încălcat dreptul de proprietate garantat de Constituție referitor la indemnizație.  ... 49.Așa cum a reținut Curtea în Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, deși principiul așteptării legitime impune existența unei legislații predictibile, unitare și coerente, limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice și stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligații deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât și celui delegat, acest principiu nu poate dobândi semnificația unei interdicții pentru legiuitor de a interveni în sensul modificării condițiilor de acordare a unor drepturi pentru viitor în conformitate cu politica adoptată de stat, cu atât mai mult cu cât condițiile și cuantumul indemnizației nu sunt prevăzute și nici garantate de dispozițiile Legii fundamentale și nu sunt afectate drepturi câștigate în trecut. ... 50.->În continuare, Curtea reține că autorii excepției fac o confuzie între drepturi care se acordă în temeiul contribuțiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat, pe de o parte, și drepturile pe care statul le acordă în exercitarea rolului pe care îl deține în configurarea politicilor de protecție și asistență socială și având în vedere valoarea statului social ocrotită de art. 1 alin. (3) din Constituție, pe de altă parte. Dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este acordat în temeiul contribuțiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat, așa cum se acordă dreptul la pensie. Este adevărat că acordarea acestui drept este condiționată de realizarea unor venituri impozabile, dar cuantumul indemnizației nu reflectă acest fapt, așa cum cuantumul pensiilor din sistemul public reflectă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cuantumul prestațiilor realizate pe durata stagiului de cotizare. De altfel, Curtea observă că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 se arată că dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului nu este unul contributiv, ci doar adresat părinților activi pe piața muncii, iar plata impozitului pe venit nu reprezintă o contribuție pentru acoperirea unui risc și sumele astfel colectate la bugetul de stat asigură cheltuielile generale din sănătate, educație, alte drepturi de asigurări etc., inclusiv plata acestui drept. ... 51.În sfârșit, Curtea reține că analogia pe care autorii o realizează între măsura legislativă criticată și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Stran Greek Refineries și Stratis Andreadis împotriva Greciei, soluționată în 9 decembrie 1994, nu se susține, având în vedere diferențele semnificative dintre cele două situații. Astfel, în cauza de față, Curtea Constituțională este chemată să verifice conformitatea cu Constituția a unei măsuri de politică socială cu privire la care statele se bucură de o largă marjă de apreciere; în schimb, în cauza indicată de către autorii excepției, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a examinat conformitatea cu Convenția a unei măsuri statale din domeniul politicilor sociale, ci o măsură legislativă prin care s-a desființat un contract încheiat de stat cu o entitate particulară, măsură luată de stat în scopul de a anula clauza arbitrală și hotărârea arbitrală prin care fusese condamnat.  ... 52.->Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii->
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Magda în Dosarul nr. 8.329/117/2017 și de către Vlad Sorin Zileriu în Dosarul nr. 7.919/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și sintagma „Începând cu drepturile lunii ianuarie 2018“ din art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește