DECIZIA nr. 333 din 9 iulie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepție ridicată de Florin Viorel Popa în Dosarul nr. 573/117/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.856D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 și nr. 2.013D/2021, având obiect similar al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Marian Bozga, Ileana Anastasiu și Mariana Ilisie în dosarele nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 și nr. 2.103/117/2020 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 și nr. 2.013D/2021 la Dosarul nr. 1.856D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 și nr. 2.013D/2021 la Dosarul nr. 1.856D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile criticate au mai fost analizate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 11 mai 2021 și 25 mai 2021, pronunțate în dosarele nr. 573/117/2020, nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 și nr. 2.103/117/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepțiile au fost ridicate de Florin Viorel Popa, Marian Bozga, Ileana Anastasiu și Mariana Ilisie în cauze având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.  … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul criticat se interpretează în sensul că termenul de 3 ani curge de la data producerii pagubei, indiferent dacă cel păgubit a aflat de existența și întinderea acesteia. Autorii apreciază că singura interpretare conformă cu Constituția este cea potrivit căreia termenul prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 trebuie să curgă de la data la care salariatul află de producerea pagubei sau de la momentul la care paguba s-a produs în mod efectiv (data plății efective care este discriminatorie). Autorii excepției precizează că angajatorul lor a achitat discriminatoriu în mod retroactiv, în luna decembrie 2019/ianuarie 2020, către unii dintre colegii lor sume reprezentând diferențe salariale aferente perioadei 2009-2015, perioadă în care și autorii au avut calitatea de judecător, prestând, deci, aceeași muncă. În acest fel s-au încălcat prevederile art. 16 din Constituție și Decizia Curții nr. 794 din 15 decembrie 2016. Dacă se consideră, astfel cum arată autorii în continuare, că termenul de 3 ani curge de la data scadențelor lunare a salariilor (pentru care s-au achitat diferențe), atunci, în ceea ce îl privește, sunt lipsite de orice efect remediile juridice reglementate de prevederile criticate.  … 9.Autorii excepției consideră că prin această modalitate de stabilire a momentului de la care curge termenul de 3 ani, legiuitorul a încălcat standardele constituționale de claritate a legii, precum și jurisprudența relevantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Autorii citează pasaje consistente din jurisprudența acestor jurisdicții relevante pentru criticile pe care le formulează în susținerea excepției lor.  … 10.De asemenea, autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, precum și dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CA a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.  … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată. … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorul excepției, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Se constată că Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin art. 189 din Legea privind dialogul social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 211 lit. c): „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează:(…) c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“ …  … 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16, 21 și 24, prevederilor art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CA a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, precum și celor ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii îi solicită, în esență, să pronunțe o decizie de interpretare obligatorie a prevederilor art. 211 lit. c) teza întâi din Legea nr. 62/2011 – „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: (…) c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate … pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“, în sensul că momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție să fie cel al cunoașterii de către salariat a producerii pagubei de către angajator. … 18.În cauza soluționată prin Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 23 februarie 2024, s-a mai solicitat Curții Constituționale, în mod similar, să se constate că este contrar Constituției ca termenul instituit de prevederile art. 211 lit. c) teza întâi din Legea nr. 62/2011 să curgă de la data producerii pagubei în dauna salariatului, și nu de la data la care acesta a luat cunoștință de aceasta. Curtea a respins această critică, arătând, în paragraful 23 din decizia precitată, că stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție este în atribuția legiuitorului, fără ca prin aceasta să se încalce principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea a statuat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care aceasta își produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea acestora fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile.  … 19.Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având drept consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură.  … 20.Curtea Constituțională a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ și că „acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție“. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Viorel Popa, Marian Bozga, Ileana Anastasiu și Mariana Ilisie în dosarele nr. 573/117/2020, nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 și nr. 2.103/117/2020 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește