DECIZIA nr. 333 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 6.790/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 985D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili cuantumul salariilor, indemnizațiilor ori sporurilor. Astfel, raportarea majorării veniturilor salariale pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează la nivelul soldei lunare/salariului de bază din 2009 reprezintă un drept al legiuitorului. În subsidiar, reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția poate fi respinsă și ca inadmisibilă, întrucât, în realitate, autorul acesteia formulează o propunere legislativă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.790/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care s-a dispus cu privire la modul de stabilire a drepturilor salariale ale autorului excepției.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia expune conținutul mai multor texte de lege, așa cum sunt: dispozițiile art. 13 alin. (3)-(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 15 din cap. II secțiunea a 2-a din anexa nr. VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și art. 18 din această lege, art. 137, 139, 141, 142, art. 159 alin. (1)-(3), art. 160 și 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 3, 17, 18, 24 și 26 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, art. 3 alin. (2) și (3) din secțiunea 1 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și art. 6 lit. b), art. 7 alin. (1) și art. 40 alin. (1) din această lege, art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, art. 3 alin. (2) și (3) din cap.2 secțiunea a 2-a din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, precum și art. 5 lit. b), c), d) și e), art. 7 alin. (1) și (2), art. 12, art. 22 alin. (2) și art. 38 din aceeași lege, art. 93 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și art. 1 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Autorul excepției arată că, „din coroborarea tuturor acestor texte de lege, se observă că identitatea termenilor din solda lunară la nivelul anului 2009 nu este aceeași cu cea de la nivelul anului 2010 și cu atât mai puțin cu cea din anul 2011“. Salariul de bază este sinonim cu solda lunară la nivelul anului 2009, pe când la nivelul anului 2010 și, respectiv, 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariul de bază este sinonim cu solda funcției de bază, o componentă a soldei lunare.  … 6.Autorul excepției învederează că potrivit art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 coroborat cu art. 15 din cap. II secțiunea a 2-a din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, pentru cel mult 5% din personalul ce execută lucrări de excepție se oferă o sumă de bani de 50% din solda lunară/salariul de bază la nivelul anului 2009. Această trimitere din art. 13 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 către baza de calcul din 2009 a fost preluată eronat de membrii executivului în art. 13 alin. (5) din aceeași ordonanță, în care se precizează că sporurile anului în curs se calculează la o valoare abrogată, respectiv la salariul de bază din anul 2009. Astfel, aplicarea oricăror valori abrogate sau substituirea din calculul actual a unor sume prezente reprezintă o discriminare și o gravă încălcare a măsurilor de protecție socială, a legilor și a rolului pe care îl pretind pentru viitor.  … 7.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. În acest sens, arată că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa plata unor sporuri, ci doar de a asigura plata muncii și măsuri de compensare a timpului de lucru cu timp de odihnă plătit. De asemenea, arată că legiuitorul poate reglementa în această materie compensarea cu timp liber corespunzător sau cu o majorare salarială, în raport cu resursele bugetare. Totodată, invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 442 din 28 iunie 2018 și Decizia nr. 407 din 13 iunie 2017.  … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, dispoziții introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2014 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 19 iunie 2014. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 28 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituționalitate dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1), în situația în care activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se acordă o majorare de 75% din baza de calcul prevăzută la alin. (4).“ … 12.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile și art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială. Deși autorul excepției nu invocă în mod expres, Curtea apreciază că, prin criticile vizând caracterul discriminatoriu al dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, are în vedere și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate reglementează posibilitatea compensării bănești a muncii prestate de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, atunci când compensarea cu timp liber corespunzător nu este posibilă. Compensația constă în acordarea unei majorări de 75% din baza de calcul prevăzută la alin. (4) din aceeași ordonanță, care prevede că „Baza de calcul al drepturilor prevăzute la alin. (3) o reprezintă solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009.“ Prin urmare, majorarea constă în 75% din solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009. … 14.Autorul excepției critică faptul că dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 fac trimitere la solda lunară așa cum era aceasta stabilită potrivit legislației în vigoare la data de 31 decembrie 2009, care în prezent nu mai este în vigoare. Susține că o astfel de reglementare este discriminatorie și încalcă dreptul său la protecție socială.  … 15.Așa cum reiese din dosarul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, la data de 31 decembrie 2009, solda lunară de bază a autorului excepției era reglementată de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, act normativ abrogat parțial prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.  … 16.Curtea reține că prin Legea-cadru nr. 330/2009 s-a instituit un nou sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. Deși art. 13 din această lege a prevăzut reîncadrarea personalului bugetar pe noi funcții, grade, trepte și gradații, art. 7 alin. (2) din această lege a stabilit că realizarea trecerii la noul sistem de salarizare se va face etapizat, astfel încât în perioada de implementare nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficia. În acest scop, prin art. 30 alin. (5) din aceeași lege s-a prevăzut că „în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 […]“. În partea a III-a a Legii-cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut necesitatea adoptării unui nou proiect de lege, care să continue procesul de reformare a sistemului public de salarizare și ierarhizare. Prin urmare, reglementând un nou sistem de salarizare, legiuitorul a urmărit în același timp garantarea cuantumului salariilor așa cum era acesta înainte de intrarea în vigoare a legii, sens în care au fost prevăzute dispoziții derogatorii, precum cele reglementate de art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, astfel încât reîncadrarea pe noile funcții, grade, trepte și gradații nu a fost însoțită de calcularea salariilor prin utilizarea coeficienților de ierarhizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009. … 17.Ca urmare a crizei economice traversate de România, prin art. 1 și 2 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, drepturile salariale ale personalului bugetar au fost diminuate cu 25%, începând cu data de 1 iulie 2010. Potrivit art. 16 alin. (1) din aceeași lege, această măsură urma să se aplice până la 31 decembrie 2010. … 18.Începând cu 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Art. 13 din această lege a prevăzut, de asemenea, un sistem de salarizare structurat pe funcții, grade, trepte și gradații. Deși, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, reîncadrarea personalului bugetar potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 s-a făcut începând cu data de 1 ianuarie 2011, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 a stabilit, în mod derogatoriu, că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți în Legea-cadru nr. 284/2010, art. 1 din Legea nr. 285/2010 prevăzând însă majorarea cuantumului brut al drepturilor salariale cu 15%, raportat la cuantumul avut în luna octombrie 2010. Această dispoziție relevă aceeași intenție a legiuitorului, exprimată și prin art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, de a nu diminua cuantumul salariilor unor categorii de personal ca urmare a reîncadrării potrivit criteriilor stabilite de Legea-cadru nr. 284/2010. … 19.De altfel, analizând pe calea controlului de constituționalitate a priori dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010, Curtea Constituțională a precizat prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, că există o obligație pozitivă în sarcina legiuitorului ca, în momentul aplicării acestei legi în privința determinării valorii salariului/soldei/indemnizației brut/brute, indiferent de coeficientul de ierarhizare aplicabil diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice, salariul/solda/indemnizația brut/brută al/a acestora să fie la un nivel cel puțin egal lunii iunie 2010. Astfel, pentru ca la momentul aplicării acestei legi în privința determinării valorii salariului/ soldei/indemnizației brut/brute acestea din urmă să nu cunoască o scădere sub nivelul din iunie 2010, legiuitorul trebuie să stabilească o valoare de referință adecvată, superioară celei prevăzute în momentul de față prin art. 10 alin. (4) din lege. … 20.Prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, s-a prevăzut introducerea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011. … 21.Ulterior, pentru a se reveni la cuantumul drepturilor salariale avute înainte de diminuarea acestora ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 25 octombrie 2012, s-a dispus majorarea drepturilor salariale în două etape, începând cu 1 iunie 2012, respectiv cu 1 decembrie 2012. … 22.Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, prevăd în art. 1 menținerea, în anul 2013, a drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012. Și această reglementare, ca și cele menționate mai sus, urmărește același obiectiv de a evita scăderea cuantumului drepturilor salariale ale unor categorii de personal bugetar, scădere ce ar rezulta ca urmare a aplicării valorii de referință și coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. De asemenea, pentru anul 2014, dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice prevăd menținerea cuantumului drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013. … 23.Așa cum se poate constata din cele mai sus arătate, cuantumul salariului corespunzător funcțiilor din decembrie 2009 a devenit un reper pentru toate actele normative care au reglementat salarizarea după 1 ianuarie 2010, inclusiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013. Prin Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, Curtea a observat că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. … 24.Analizate prin prisma celor mai sus arătate, Curtea apreciază că dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 nu creează niciun fel de discriminări între persoanele care se încadrează în ipoteza normei, modul de calcul al compensației bănești a timpului lucrat în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează raportându-se la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la aceeași dată pentru toate aceste categorii socioprofesionale, respectiv data de 31 decembrie 2009.  … 25.De asemenea, nu se poate reține nici încălcarea prevederilor constituționale care consacră dreptul salariaților la protecție socială. Din contră, Curtea apreciază că dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 constituie o expresie a preocupării legiuitorului de a proteja categoriile socioprofesionale menționate în ipoteza normei, care, în anumite împrejurări, prestează munca în afara programului normal de lucru, prin plata suplimentară a acesteia, atunci când acordarea de timp liber corespunzător nu este posibilă.  … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 6.790/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește