DECIZIA nr. 333 din 21 mai 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8, art. 25 și ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Virgil Saghin în Dosarul nr. 17/86/2017 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.783D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 mai 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 21 mai 2019, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 20 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17/86/2017, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8, art. 25 și ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția a fost ridicată de Virgil Saghin într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv anularea Ordinului nr. 555 din 20.12.2016 emis de prefectul județului Suceava, prin care s-a constatat încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de primar al autorului excepției. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 176/2010 sunt contrare art. 34 din aceeași lege și nesocotesc art. 15 alin. (2) și art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în măsura în care sintagma „pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților respective“ din cuprinsul alin. (1) se referă la perioada anterioară datei de 5 septembrie 2010. Se afirmă că această sintagmă excedează situațiilor avute în vedere de art. 34 și retroactivează, în măsura în care această „perioadă“ nu este limitată de momentul intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, și că întreaga procedură declanșată de Agenția Națională de Integritate, potrivit art. 8 și următoarele din lege, este neconstituțională. … 5.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 25 din Legea nr. 176/2010, se susține, în esență, că în speță Agenția Națională de Integritate a reținut existența conflictului de interese în baza art. 76 din Legea nr. 161/2003, cu privire la încheierea unui contract în luna martie 2009, însă, în baza unui act normativ intrat în vigoare ulterior, respectiv la data de 5 septembrie 2010 (data intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010). Se consideră că, raportat la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare – 13 martie 2009 – nici Agenția Națională de Integritate, nici prefectul nu aveau competența legală de a verifica și sancționa eventualul conflict de interese și nici nu exista un cadru legal cu privire la procedură, sancțiuni, căi de atac, așa încât cercetarea efectuată de Agenție nu este posibilă pentru fapte anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. … 6.În opinia autorului excepției, atât din punctul de vedere al dreptului material, cât și din perspectivă procedurală, verificarea situației contractului de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă, încheiat în data de 13 martie 2009, precum și stabilirea împrejurării dacă a existat sau nu un conflict de interese, ce putea fi sancționat în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010, sunt vădit nelegale. Prin urmare, în raport cu data încheierii contractului de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă, respectiv data de 13 martie 2009, nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 176/2010, deoarece normele care reglementează sancțiuni, respectiv eliberarea din funcție sunt norme de drept material și nu pot fi aplicate retroactiv. … 7.Se apreciază că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, având în vedere că la data săvârșirii faptei ce a generat conflictul de interese, respectiv data de 13 martie 2009, dispozițiile legilor speciale în materie cuprindeau o serie de alte sancțiuni, pe care justițiabilul le cunoștea, însă în niciun caz nu se poate vorbi de cunoașterea unor sancțiuni edictate după aproximativ 2 ani. Ca atare, se afirmă că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 nu sunt adecvate atingerii scopului urmărit de legiuitor și sunt discriminatorii în raport cu împrejurarea că lasă la aprecierea prefectului – numit politic – alegerea sancțiunii ce se aplică alesului local. În lipsa unor prevederi expres reglementate în lege, primarului i se aplică, prin analogie, art. 69 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit căruia pentru abateri grave și repetate, săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancțiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizației cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d) eliberarea din funcție. … 8.Cu privire la dispozițiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 se susține, în esență, că aceste norme contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, având în vedere că nu se subsumează noțiunii de lege penală sau contravențională mai favorabilă, iar aplicarea Legii nr. 176/2010 unei fapte născute anterior intrării sale în vigoare a fost posibilă în condițiile preexistenței Legii nr. 144/2007, întrucât niciuna dintre ipotezele prevăzute de textul de lege criticat, menite să reglementeze situațiile tranzitorii și să coreleze prevederile celor două acte normative, nu este incidentă în cauză. … 9.Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază ca neîntemeiată excepția, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale; cele statuate în jurisprudența sa în materie își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Astfel, arată că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Referitor la art. 25 din Legea nr. 176/2010 se arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că acesta se circumscrie scopului legii, anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale. … 12.Avocatul Poporului comunică faptul că își menține punctul de vedere reținut în Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, Decizia nr. 316 din 18 iunie 2013, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 604 din 4 noiembrie 2014, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 8, art. 25 și ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având următorul cuprins:– Art. 8: „(1) Scopul Agenției este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenția poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate.(2)Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul Agenției se desfășoară cu privire la situația averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare.(3)Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii.“; … – Art. 25: „(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.(2)Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.(4)Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.“; … – Art. 34 alin. (1): „Verificările aflate în curs de desfășurare la Agenție la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.“ …  … 16.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin articolul unic din Legea nr. 54/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 21 martie 2019, dispozițiile art. 25 au fost completate cu un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.“ … 17.Având în vedere acestea și ținând seama de jurisprudența sa, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8, art. 25 și ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 54/2019. … 18.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 147 alin. (1) și (4) privind deciziile Curții Constituționale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin numeroase decizii, dintre care pot fi amintite, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, Decizia nr. 210 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 18 iunie 2013, Decizia nr. 311 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 1 august 2013, Decizia nr. 316 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, Decizia nr. 515 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 27 ianuarie 2014, Decizia nr. 555 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 25 februarie 2014, și Decizia nr. 69 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 25 aprilie 2014, a constatat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. … 20.Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 8 din Legea nr. 176/2010, prin Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018, paragrafele 23-25, și Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, paragraful 23, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a constatat că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate administrativă de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Curtea a constatat că Agenția Națională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existența unor potențiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese și compatibilități. Prin aceeași decizie, paragraful 28, Curtea a observat că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, dacă este cazul, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeași lege, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Curtea a reținut că dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează posibilitatea Agenției Naționale de Integritate de a dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său, art. 8 făcând parte din secțiunea 1: „Dispoziții generale“ a cap. I „Proceduri în fața Agenției Naționale de Integritate“ din titlul II: „Proceduri de asigurare a integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice“ al Legii nr. 176/2010. Curtea a reținut că, potrivit art. 15 din Legea nr. 176/2010, „(1) Pe parcursul desfășurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituțiilor și autorităților publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, documentele și informațiile necesare desfășurării activității de evaluare, cu obligația păstrării confidențialității. (2) La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice și juridice, conducătorii autorităților, ai instituțiilor sau ai societăților publice ori private, precum și cei ai regiilor autonome sunt obligați să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile, datele, informațiile, înscrisurile și documentele solicitate potrivit prevederilor alin. (1), indiferent de suportul acestora, precum și date, informații sau documente pe care le dețin, care ar putea conduce la soluționarea lucrării.“ Având în vedere acestea, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil nu sunt încălcate prin dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, care reglementează posibilitatea Agenției Naționale de Integritate de a dezvolta relații de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său prevăzut de lege. … 21.Curtea reține că, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluționând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, raportate la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 16, a constatat că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma „aceeași funcție“ se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege. Însă, în prezenta cauză, prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 sunt criticate din altă perspectivă. În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, respectiv asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, și nu contravin normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, și Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). … 22.De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 9 noiembrie 2018, paragraful 26, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate dau expresie art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii […].“ Totodată, prin Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, paragraful 31, Curtea a reținut că dreptul de a exercita în mod netulburat funcția dobândită ca urmare a opțiunii electorale nu este un drept absolut, fiind protejat de prevederile Constituției atât timp cât se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute de aceasta și de legi, iar consecințele legale pe care le antrenează nerespectarea condițiilor de exercitare a unei funcții nu pot fi considerate o restrângere a exercițiului acelei funcții, astfel că nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 37 din Constituție. … 23.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, potrivit căreia aplicarea dispozițiilor de lege criticate unor situații de conflict de interese săvârșite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 176/2010 contravine principiului neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri, având în vedere jurisprudența în materie. … 24.Astfel, prin Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, și Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, Curtea a observat că „dispozițiile constatate ca neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 ar fi trebuit să fie puse de acord cu Legea fundamentală până la data de 20 iunie 2010. În condițiile în care Parlamentul nu a respectat acest termen, Legea nr. 176/2010 fiind publicată la data de 2 septembrie 2010 și intrând în vigoare la data de 5 septembrie 2010, Curtea a constatat incidența prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (1), potrivit cărora „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare […] constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul […] nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.“ Prin urmare, la data de 20 iunie 2010, dispozițiile neconstituționale din Legea nr. 144/2007 și-au încetat efectele juridice, nemaiputându-se aplica, iar prevederile criticate din Legea nr. 176/2010 nu retroactivează, ele aplicându-se doar începând cu 5 septembrie 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. Curtea a mai reținut că prevederile de lege criticate nu fac decât să reglementeze – pe cale legală – efectele Deciziei nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la actele efectuate în cadrul Agenției Naționale de Integritate, rămase definitive până la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I, acte care rămân valabile, deoarece, potrivit art. 147 alin. (4) teza finală din Constituție, „De la data publicării, deciziile […] au putere numai pentru viitor“. Distinct de acestea, Curtea a constatat că normele cu caracter tranzitoriu cuprinse în art. 34 din Legea nr. 176/2010 clarifică situația verificărilor aflate în curs de desfășurare la Agenția Națională de Integritate, a actelor și lucrărilor efectuate în cadrul acesteia, a probelor administrate și a actelor procesuale efectuate la instanțe și organe de urmărire penală, precum și a declarațiilor de avere și de interese depuse, fără a putea fi considerate contrare, sub niciun aspect, principiului neretroactivității legii. De asemenea, prin Decizia nr. 789 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 3 decembrie 2012, Curtea a reținut că „a accepta susținerea autorilor excepției în sensul că toate cercetările cu privire la averile, conflictele de interese și stările de incompatibilitate, efectuate în temeiul prevederilor Legii nr. 144/2007, declarate neconstituționale, au devenit, la rândul lor, neconstituționale, înseamnă a conferi efecte retroactive deciziei Curții Constituționale, ceea ce, în raport cu art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, este de neconceput.“ … 25.Totodată, potrivit jurisprudenței Curții, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie, astfel încât soluția pronunțată să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, și Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017). … 26.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Saghin în Dosarul nr. 17/86/2017 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 8,art. 25 și ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 54/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește