DECIZIA nr. 332 din 21 mai 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 85 alin. 1 lit. n) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 1.575/2/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.155D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 mai 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și în prezența domnului avocat Cătălin Georgescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea avocatului autorului excepției, prin care a solicitat amânarea pronunțării pentru a putea răspunde la susținerile reprezentantului Ministerului Public, a amânat pronunțarea pentru data de 21 mai 2019, când a pronunțat prezenta decizie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 17 februarie 2017, pronunțate în Dosarul nr. 1.575/2/2014, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 85 alin. 1 lit. n) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Inițial, prin Încheierea din 30 iunie 2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, pe motiv că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare și a retrimis dosarul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru sesizarea Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Doru Paraschiv, în cadrul soluționării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea Ordinului nr. 7 din 24 ianuarie 2014, emis de Ministrul Apărării Naționale, prin care autorul excepției de neconstituționalitate a fost trecut în rezervă. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece sunt neclare și lipsite de previzibilitate, sub următoarele aspecte: durata punerii la dispoziție; titularul obligației și titularul dreptului de a identifica o funcție corespunzătoare gradului militar și pentru care să fie suficient noul nivel de acces la informații clasificate; structurile care trebuie verificate pentru a obține informații cu privire la o funcție corespunzătoare; existența unei funcții corespunzătoare la momentul verificării sau inclusiv existența într-un viitor previzibil, limitat ca durată, a unei asemenea funcții (pentru motive precum intrarea în vigoare la o dată viitoare, certă, a unui nou stat de funcții deja aprobat, eliberarea certă a unei funcții prin împlinirea vârstei maxime permise de lege pentru serviciul militar activ etc.). … 5.De asemenea se susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie o inegalitate între drepturile celor ce sunt trecuți în rezervă pentru motive imputabile și cei care sunt trecuți în rezervă pentru motive neimputabile, oferind mai multe mijloace de apărare celor care au săvârșit fapte imputabile decât celor care nu au săvârșit asemenea fapte. … 6.Totodată se susține că dispozițiile de lege criticate permit îngrădirea dreptului la muncă de către autorități, prin acte arbitrare, ce nu pot fi cenzurate judiciar și împotriva cărora militarul nu se poate apăra efectiv. În acest sens autorul excepției arată că limitarea accesului la o categorie de informații clasificate poate fi rezultatul unor fapte neimputabile militarului în cauză. Cercetările efectuate de autoritățile competente pentru acordarea, menținerea sau limitarea nivelului de acces la informații clasificate privesc și conduita unor persoane din familia sau din presupusul anturaj al militarului. Conținutul concret al acestor cercetări nu poate fi verificat de către o instanță de judecată, pentru a se stabili temeinicia și legalitatea concluziilor care determină inclusiv limitarea dreptului de acces la informații clasificate. Militarul în cauză nu mai poate combate în nicio procedură conținutul cercetărilor, iar consecința este că dispozițiile de lege criticate se aplică formal pentru a dispune trecerea în rezervă a acestuia. Mai mult, art. 85 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 80/1995 instituie posibilitatea trecerii în rezervă a celor care nu mai au acces la informații clasificate din motive neimputabile lor. Se realizează o discriminare negativă, respectiv consecințele negative sunt identice atât pentru cei care au săvârșit fapte imputabile, cât și pentru cei care nu au săvârșit asemenea fapte. Pentru o minimă protecție a militarului căruia i s-a redus nivelul de acces la informații clasificate era absolut necesar ca legea să prevadă explicit cel puțin următoarele:– obligația demersurilor compartimentului de resurse umane de a identifica, într-o perioadă rezonabilă explicit precizată, funcții deja libere care pot fi ocupate de militar corespunzător noului nivel de acces la informații clasificate; … – obligația demersurilor compartimentului de resurse umane de a identifica, într-o perioadă rezonabilă explicit precizată, funcții care se vor elibera la o dată certă și într-o perioadă rezonabilă concret determinată, care pot fi ocupate de militar corespunzător noului nivel de acces la informații clasificate; … – obligația demersurilor compartimentului de resurse umane de a identifica funcțiile menționate anterior la nivelul întregului minister în care este încadrat militarul; … – dreptul militarului de a obține, în termen util, informații despre funcțiile amintite mai sus. …  … 7.În lipsa unor asemenea dispoziții legale, calitatea legii nu se ridică la nivelul constituțional impus de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, lăsând loc arbitrariului. … 8.Totodată se susține că trecerea în rezervă, în modul prevăzut de textele de lege criticate, contravine dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție, prin îngrădirea dreptului la muncă, pentru că permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, în condițiile în care un cadru militar a optat pentru această carieră, având o așteptare legitimă, pe baza unei școlarizări și instruiri proprii, cel mai adesea, fără corespondent practic într-un alt domeniu. … 9.În ceea ce privește discriminarea negativă interzisă de art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că faptele imputabile pot fi contestate de militarul despre care se presupune că le-a săvârșit. Există astfel reglementări ale procedurilor disciplinare, proceduri în cadrul cărora militarul se poate apăra, își poate expune apărările, punctele de vedere. Însă, în cazul faptelor neimputabile, niciun text de lege nu permite asemenea proceduri, cu consecințele negative deja explicate. Militarul nu cunoaște regulile după care se desfășoară procedura avizării (acordării), retragerii sau revalidării autorizației de acces la informații clasificate, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil. … 10.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal – prin Decizia nr. 2.240 din 22 septembrie 2016, prin care a admis recursul împotriva încheierii Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale – și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției este mai degrabă nemulțumit de ceea ce Legea nr. 80/1995 nu cuprinde, prin prisma procedurilor disciplinare în cazul faptelor neimputabile, fără a preciza în concret în ce constă pretinsa încălcare a prevederilor invocate din Legea fundamentală. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aceasta nu se poate substitui legiuitorului, pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite (a se vedea în acest sens deciziile nr. 45 din 2 mai 1995, nr. 211 din 13 martie 2012 și nr. 432 din 8 iulie 2014), și nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de „legislator pozitiv“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 27 din 12 martie 1996). … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către partea Ministerul Apărării Naționale, notele de ședință, concluziile scrise și actele depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate, susținerile avocatului autorului excepției de neconstituționalitate din ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. n) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 85 alin. 1 lit. n): „Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:[…] n) după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare.“; … – Art. 85 alin. 2: „Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i^1), l), m) și n), la propunerea consiliilor de onoare, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. i) și j), iar, în celelalte condiții, la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic.“ …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în fața legii, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, din analiza actelor dosarului, reiese că autorul excepției a fost trecut în rezervă, prin Ordinul nr. 7 din 24 ianuarie 2014, emis de Ministrul Apărării Naționale, pentru retragerea certificatului de acces la informații clasificate de un anumit nivel de secretizare. Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea Ordinului nr. 7 din 24 ianuarie 2014, reclamantul a criticat și nelegalitatea actelor pregătitoare emiterii ordinului de trecere în rezervă și a invocat critici vizând procedurile ulterioare punerii la dispoziție. Reclamantul – autor al excepției de neconstituționalitate – susține că retragerea certificatului de acces la informații clasificate de un anumit nivel de secretizare i-a fost comunicată printr-o adresă a Direcției contrainformații și securitate militară din 29 iulie 2013. Ulterior, i-a fost comunicat numărul deciziei prin care s-a dispus retragerea certificatului de acces la informații clasificate de un anumit nivel de secretizare, decizie pe care a atacat-o la Curtea de Apel București (Dosar nr. 270/2/2014 – cerere de suspendare a executării și Dosar nr. 1.052/2/2014 – cerere de anulare). Mai arată că decizia Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat – ORNISS nu a fost motivată și că ceea ce a generat trecerea sa în rezervă „a fost – aparent – greșeala că ar fi facilitat scurgerea de informații clasificate către persoane neautorizate“. Reclamantul arată că, în acest temei, s-a solicitat retragerea certificatului de securitate și, subsecvent, punerea la dispoziție a sa, apoi trecerea în rezervă. … 18.Analizând actele normative aplicabile în speță, Curtea constată că, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, cadrele militare sunt în serviciul națiunii și se pot afla în una dintre următoarele situații: „a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate […]; b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.“ Dispozițiile art. 85 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 reglementează ipotezele în care ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz. Alin. 2 al articolului menționat prevede că trecerea în rezervă sau direct în retragere se face, după caz, din oficiu, la propunerea consiliilor de onoare sau la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic. Textul de lege criticat, respectiv art. 85 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 80/1995, reglementează trecerea în rezervă sau direct în retragere, după caz, în ipoteza în care, după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare. … 19.Curtea reține că accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002. Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din această lege, persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații. De asemenea art. 28 din Legea nr. 182/2002 prevede că accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat – ORNISS, autorizație care se eliberează pe niveluri de secretizare, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani. În această perioadă verificările pot fi reluate oricând. Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 182/2002, neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicția de acces la informații secrete de stat. În sensul Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, noțiunea de „autorizație de acces la informații clasificate“ reprezintă documentul eliberat cu avizul instituțiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deținătoare de astfel de informații, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuțiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște; noțiunea de „certificat de securitate“ semnifică documentul eliberat persoanei cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate, respectiv funcționarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea și acreditarea de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate de un anumit nivel de secretizare; noțiunea de „verificare de securitate“ reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse de autoritățile desemnate de securitate, conform competențelor, pentru stabilirea onestității și profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate. … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, autorul excepției susține că textele de lege criticate sunt neclare și lipsite de previzibilitate, sub următoarele aspecte: durata punerii la dispoziție; titularul obligației și titularul dreptului de a identifica o funcție corespunzătoare gradului militar și pentru care să fie suficient noul nivel de acces la informații clasificate; structurile care trebuie verificate pentru a obține informații cu privire la o funcție corespunzătoare; existența unei funcții corespunzătoare la momentul verificării sau inclusiv existența într-un viitor previzibil, limitat ca durată, a unei asemenea funcții (pentru motive precum: intrarea în vigoare la o dată viitoare certă a unui nou stat de funcții deja aprobat, eliberarea certă a unei funcții prin împlinirea vârstei maxime permisă de lege pentru serviciul militar activ etc.). Referitor la critica autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a textelor de lege criticate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale privind art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 21.În speță, Curtea constată că militarul căruia i s-a redus nivelul de acces la informații clasificate este pus la dispoziție, potrivit legii, iar, în ipoteza în care nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare, potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, poate fi trecut în rezervă sau direct în retragere, după caz. Curtea reține că, potrivit art. 82 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995, „Situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sunt puși la dispoziție, se soluționează după cum urmează: a) pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepționale, cu aprobarea ministrului apărării naționale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt;“. Astfel, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate – potrivit cărora nu este reglementată durata punerii la dispoziție – nu sunt întemeiate. De altfel, numai în ipoteza în care, după punerea sa la dispoziție, nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare, militarul poate fi trecut în rezervă sau direct în retragere, după caz, potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 80/1995. … 22.Aplicând jurisprudența Curții Constituționale la cauza de față, Curtea constată că faptul că legea nu prevede explicit obligația compartimentului de resurse umane de a identifica, întro perioadă rezonabilă explicit precizată, funcții deja libere corespunzătoare noului nivel de acces la informații clasificate sau funcții care se vor elibera la o dată certă și într-o perioadă rezonabilă concret determinată, chiar la nivelul întregului minister, nu poate conduce la neconstituționalitatea textelor de lege criticate din perspectiva lipsei de claritate și de previzibilitate. … 23.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție, prin îngrădirea dreptului la muncă, deoarece textele de lege criticate ar permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Potrivit textelor de lege criticate, trecerea în rezervă sau direct în retragere se face doar după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate și numai atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare. … 24.În jurisprudența sa referitoare la art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005, că acest text constituțional nu poate fi interpretat în sensul că, oricând, orice persoană poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă fără a avea pregătirea și calificarea corespunzătoare ori fără a face dovada că a obținut avizul, autorizația sau atestatul, în cazul în care pentru exercitarea unei profesii sau meserii se cere, pe lângă absolvirea studiilor ori calificarea necesară, și acest lucru. Obținerea acestor avize, autorizații sau atestări este motivată de specificul fiecărei profesii sau meserii care presupune o calificare corespunzătoare, precum și anumite aptitudini pe care cel ce dorește să exercite acea meserie sau profesie trebuie să le aibă, tocmai pentru îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă ales. Totodată, prin Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, Curtea a stabilit că, de principiu, instituirea, prin lege, a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă și la alegerea profesiei. … 25.Având în vedere acestea, nu se poate susține că textele de lege criticate ar permite desființarea raporturilor de muncă în mod arbitrar, deoarece trecerea în rezervă sau direct în retragere se face doar în caz de limitare a nivelului de acces la informații clasificate și numai atunci când, după punerea la dispoziție, nu se identifică o funcție corespunzătoare noului nivel de acces la informații clasificate. Totodată, Curtea reține că, pe perioada punerii la dispoziție, persoana în cauză beneficiază de drepturile salariale, potrivit legii, iar instituția militară are obligația de face demersuri pentru identificarea unei funcții corespunzătoare noului nivel de acces la informațiile clasificate. … 26.În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea negativă interzisă de art. 16 alin. (1) din Constituție, autorul excepției susține că faptele imputabile pot fi contestate de militarul despre care se presupune că le-a săvârșit, în cadrul procedurilor disciplinare, potrivit cărora militarul se poate apăra și își poate expune apărările, punctele de vedere, însă, în cazul faptelor neimputabile, niciun text de lege nu permite asemenea proceduri, cu consecințele negative deja explicate. Referitor la încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, în jurisprudența sa, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 27.Dispozițiile de lege criticate – potrivit cărora militarul poate fi trecut în rezervă sau în retragere, după caz, în ipoteza în care, după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare – nu conțin nicio normă discriminatorie și nu instituie niciun privilegiu cu privire la un drept sau o libertate fundamentală. … 28.Cu privire la critica referitoare la faptul că militarul nu cunoaște regulile după care se desfășoară procedura avizării (acordării), retragerii sau revalidării autorizației de acces la informații clasificate, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil și nici opozabil, Curtea constată că, pe de-o parte, aceste aspecte reprezintă eventuale critici aduse prevederilor Legii nr. 182/2002, care reglementează cazurile, condițiile și procedura de acces la informațiile clasificate, lege care, însă, nu constituie obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate. Pe de altă parte, așa cum susține chiar autorul excepției, prin cererea de chemare în judecată, împotriva deciziei prin care i s-a retras certificatul de acces la informații clasificate de un anumit nivel, a formulat plângere prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și a formulat cerere de suspendare a executării acestei decizii la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 29.De altfel, Curtea mai reține că, în același sens, s-a pronunțat recent asupra dispozițiilor art. 85 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 80/1992, prin Decizia nr. 126 din 28 februarie 2019, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii. … 30.În final, cu privire la solicitarea autorului excepției de neconstituționalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea art. 53 din Constituție, privind restrângerea exercițiului unui drept sau al unei libertăți fundamentale, Curtea constată că nu poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013). … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 1.575/2/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 85 alin. 1 lit. n) și alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește