DECIZIA nr. 329 din 30 mai 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 178/55/2020/a2 al Judecătoriei Arad – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 694D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, făcând referire la Decizia nr. 436 din 6 octombrie 2022, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 178/55/2020/a2, Judecătoria Arad – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Cherciu cu ocazia soluționării unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispoziția criticată este lipsită de claritate, fapt ce afectează și calitatea legii. Arată că norma criticată prevede doar posibilitatea statului de a recupera cheltuielile avansate, fără însă a reglementa o modalitate unitară de stabilire a acestora. Astfel, pentru calculul acestor cheltuieli nu există un document justificativ din care să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă. Stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat se realizează discriminatoriu prin comparație cu stabilirea altor cheltuieli, precum cheltuielile avocaților aleși, ale celor din oficiu sau ale experților. … 6.Judecătoria Arad – Secția penală arată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale, din perspectiva unor critici similare, spre exemplu, prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, paragrafele 15-20, și Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019. Instanța judecătorească apreciază că nu se poate reține, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate care să facă posibilă compararea textelor de lege criticate cu prevederile constituționale invocate, însă temeinicia unei excepții de neconstituționalitate poate fi analizată exclusiv de către Curtea Constituțională. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.“ … 11.Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 referitor la instanțele judecătorești. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, răspunzând unor critici de neconstituționalitate similare, prin Decizia nr. 526 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 22 decembrie 2021, Decizia nr. 746 din 21 noiembrie 2019 și Decizia nr. 742 din 21 noiembrie 2019, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2020, precum și prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat, în esență, că cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau în cazul introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea și nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21. Mai mult, prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. … 13.De asemenea, prin Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iunie 2019, Curtea a statuat că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul art. 272 și 273 din Codul de procedură penală. În acest sens, art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului, expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare. Referitor la acestea din urmă, art. 273 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală reglementează modul de stabilire a respectivelor sume, martorul, expertul și interpretul care sunt salariați având dreptul la venitul de la locul de muncă pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale prevăd că martorul care are venit din muncă este îndreptățit să primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum este deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților. … 14.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 178/55/2020/a2 al Judecătoriei Arad – Secția penală și constată că dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Arad – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește