DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 din Codul penal în ceea ce privește sintagma „îndeplinește în mod defectuos – îndeplinește prin încălcarea legii“, excepție ridicată de Ioan Popa și Maria Pătrașcu în Dosarul nr. 4.760/102/2013 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.055D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă. Se arată, în acest sens, că atribuția încălcată sau defectuos îndeplinită trebuie să fie prevăzută de o dispoziție legală ce reglementează activitatea unei persoane juridice. Însă autorii excepției susțin că au fost trimiși în judecată în calitate de persoane fizice pentru comiterea unei infracțiuni de abuz în serviciu comise prin încălcarea unor atribuții care sunt prevăzute, în mod expres, de legea specială, care este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Se susține însă că ordonanța anterior menționată nu vizează conduita persoanei fizice, motiv pentru care critica formulată constituie o chestiune de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale analizate, nefiind arătate problemele de neconstituționalitate a acesteia. Or, în aceste condiții, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional ar trebui să răspundă tocmai la întrebarea dacă în sarcina persoanei fizice se poate reține elementul obiectiv al infracțiunii de abuz în serviciu, în ipoteza invocată de autorii excepției, în măsura în care ordonanța antereferită se adresează în mod direct și neechivoc persoanelor juridice. Se susține că legiuitorul ar putea face trimitere la o altă lege în cuprinsul actului normativ analizat, dar această trimitere trebuie stabilită în mod expres pentru ca efectul dispoziției de trimitere să constea tocmai în aplicarea corectă și clară a unei dispoziții legale. Se mai arată că soluția legislativă criticată constituie opțiunea legiuitorului, iar eventuale critici ar tinde la modificarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.760/102/2013, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 297 din Codul penal în ceea ce privește sintagma „îndeplinește în mod defectuos – îndeplinește prin încălcarea legii“, excepție ridicată de Ioan Popa și Maria Pătrașcu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de autorii excepției împotriva unei sentințe penale prin care aceștia au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, respectiv că sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ se interpretează în sensul că „îndeplinește prin încălcarea legii“, altfel spus atribuțiile pe care funcționarul public le îndeplinește în mod defectuos trebuie să fie prevăzute într-un act normativ cu forță de lege, este univoc acceptat faptul că art. 297 din Codul penal constituie o normă în alb, care se completează cu prevederile altor acte normative pentru a întregi latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu; mai exact, norma criticată împrumută din conținutul actelor normative ce reglementează atribuțiile de serviciu susceptibile de a fi încălcate de către funcționarii publici pentru a se putea reține săvârșirea acestei infracțiuni. … 6.În aceste condiții, se apreciază că atât dispozițiile art. 297 din Codul penal, în mod distinct, cât și prevederile aceluiași articol raportate la o normă completatoare trebuie supuse examenului de constituționalitate. Astfel, prevederile art. 297 din Codul penal, analizate individual, au fost supuse controlului de constituționalitate, fiind pronunțate de către Curtea Constituțională mai multe decizii, printre care cea anterior invocată, însă nu se poate reține aceeași realitate juridică în privința supunerii dispozițiilor art. 297 din Codul penal raportate la normele completatoare controlului instanței de contencios constituțional. … 7.Se susține că infracțiunea de abuz în serviciu poate avea ca subiect activ atât o persoană fizică, cât și o persoană juridică, aspect ce rezultă din definiția „funcționarului public“ prevăzută la art. 175 din Codul penal. Mai mult, atribuțiile și obligațiile funcționarilor publici sunt, de regulă, reglementate în acte normative distincte, împărțite pe domenii de activitate, astfel cum impun normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; de asemenea, anumite acte normative ce reglementează domenii mai largi pot cuprinde norme care privesc atât răspunderea juridică a persoanelor fizice, cât și răspunderea persoanelor juridice. … 8.Așadar, se susține că unui medic, persoană fizică, nu i-ar putea fi imputată o faptă de abuz în serviciu, dacă atribuția încălcată de acesta aparținea unității spitalicești, care este o persoană juridică, iar, per a contrario, o unitate spitalicească nu ar putea răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu pentru încălcarea unei obligații reglementate în sarcina medicului. Cu alte cuvinte, atunci când subiectul activ al infracțiunii de abuz în serviciu este o persoană fizică, atribuția încălcată sau defectuos îndeplinită trebuie să fie prevăzută de o normă legală ce îi era destinată, respectiv o normă ce reglementează activitatea unei persoane fizice. … 9.Se susține că nici dispozițiile Codului penal sau ale altor acte normative, nici decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale Curții Constituționale nu prevăd distincția anterior menționată, fapt ce conduce la aplicarea abuzivă a prevederilor art. 297 din Codul penal, cu încălcarea dispozițiilor Legii fundamentale. … 10.Se arată că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, au fost trimise în judecată persoane fizice pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, comisă prin încălcarea unor atribuții reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; or, ordonanța de urgență anterior menționată nu vizează conduita persoanei fizice. … 11.Se arată că această lacună legislativă creează situații în care legea penală se aplică, prin analogie, în defavoarea inculpatului, în speță, unor funcționari publici persoane fizice fiindu-le imputate fapte de abuz în serviciu săvârșite prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor specifice unei persoane juridice, aspect ce reprezintă o extindere a aplicării unei norme penale de incriminare cu privire la o categorie de persoane pe care nu le prevede în mod expres. Or, o astfel de interpretare extensivă contravine principiului legalității incriminării și a pedepsei, o conduită ilicită, cum este încălcarea dispozițiilor art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, putând fi sancționată contravențional atunci când aparține unei persoane juridice și putând fi sancționată penal atunci când autorul faptei este o persoană fizică. În acest context se ridică întrebarea dacă în sarcina persoanei fizice se poate reține latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu săvârșite cu încălcarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 – în măsura în care ordonanța de urgență analizată se adresează, în mod direct și neechivoc, unei persoane juridice -, fără să fie încălcate principiul legalității incriminării și caracterul proporțional al răspunderii penale. De asemenea, se ridică întrebarea dacă principiul subsidiarității răspunderii penale se aplică, în măsura în care persoana fizică, subiect activ al infracțiunii de abuz în serviciu, poate răspunde civil ca urmare a încălcării prevederilor art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 de către autoritatea contractantă, ipoteză în care persoana juridică este amendată contravențional, aspect ce atrage răspunderea delictuală a organelor de conducere. … 12.Se susține că în viziunea Curții Constituționale exprimată în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 se statuează că principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte; or, în condițiile analizate, de vreme ce legiuitorul a dorit sancționarea persoanei juridice pentru încălcarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, iar cuprinsul întregii ordonanțe de urgență face referire la autoritatea contractantă, rezultă cu claritate faptul că destinatarul legii este autoritatea contractantă, persoana fizică nefiind destinatar al dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 și neputând fi sancționată pentru încălcarea prevederilor acesteia. Altfel spus, se arată că, dacă persoana juridică poate fi subiect activ al infracțiunii de abuz în serviciu, dispozițiile art. 297 din Codul penal pot fi completate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în vederea reținerii în sarcina acesteia a infracțiunii de abuz în serviciu, raționament juridic care nu este aplicabil însă în cazul persoanei fizice. … 13.Se arată că o interpretare contrară încalcă cerința previzibilității legii, prevăzută la art. 1 alin. (5) din Constituție, nefiind rezonabil a presupune că persoanele vor lua în calcul posibilitatea de a răspunde penal în baza unor dispoziții legale din care nu reiese clar faptul că le sunt destinate, cu atât mai mult cu cât actul normativ în integritatea sa reglementează, ca formă a răspunderii juridice, doar răspunderea contravențională în sarcina persoanei juridice. … 14.Se conchide că dispozițiile legale criticate încalcă standardul de previzibilitate a legii și principiul proporționalității și, prin urmare, principiul securității juridice și că persoana care are calitatea de funcționar public în sensul legii penale trebuie să poată determina, fără echivoc, care este comportamentul său ce poate avea semnificație penală, acest raționament nefiind posibil în cazul dispozițiilor legale care nu îi sunt adresate și care prevăd doar răspunderea contravențională. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a arătat că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. … 15.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că infracțiunea de abuz în serviciu, reglementată la art. 297 din Codul penal, astfel cum a fost amendată prin Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, respectă atât principiul legalității incriminării, cât și standardele de calitate a legii prevăzute de Constituția României. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 297 din Codul penal sunt constituționale. Se susține, în acest sens, că elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, acestea îndeplinind cerințele de calitate a legii, inclusiv previzibilitatea. Se mai arată că, în stabilirea vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, inculpatul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului de urmărire penală sau instanței de judecată; mai mult, în situația în care există probe referitoare la vinovăția inculpatului, acesta are dreptul de a proba lipsa temeiniciei lor. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 297 din Codul penal în ceea ce privește sintagma „îndeplinește în mod defectuos – îndeplinește prin încălcarea legii“. Din analiza excepției de neconstituționalitate Curtea reține că autorii critică, în realitate, prevederile art. 297 din Codul penal, care au următorul cuprins: (1)Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.(2)Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. … 21.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul criticat este neconstituțional întrucât, nefăcând distincție între condițiile răspunderii penale a persoanei fizice și cele ale răspunderii penale a persoanei juridice pentru infracțiunea de abuz în serviciu, acesta permite condamnarea persoanei fizice pentru o faptă prevăzută la art. 297 din Codul penal săvârșită cu încălcarea unei atribuții de serviciu specifice persoanei juridice. … 23.În acest sens se face, în mod expres, referire la situația din cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, în care medicul este tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută la art. 297 din Codul penal coroborat cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, despre care se afirmă că poate fi reținută doar în sarcina spitalelor, care sunt persoane juridice. … 24.În realitate, aspectele anterior menționate aparțin sferei activității de interpretare și aplicare a legii, organele judiciare fiind cele care au atribuția de a interpreta prevederile art. 297 din Codul penal, prin raportare la alte acte normative care prevăd atribuții de serviciu ale funcționarului public în sensul legii penale, și de a le aplica în cauzele deduse judecății. Altfel spus, distincția invocată de autorii excepției între răspunderea penală a persoanei fizice și răspunderea penală a persoanei juridice pentru infracțiunea de abuz în serviciu trebuie făcută pe cale judiciară, în procesul de aplicare a prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate. … 25.Așadar, argumentele formulate de autorii excepției în susținerea acesteia nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci critici referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 26.Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. … 27.Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 din Codul penal este inadmisibilă. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 din Codul penal, excepție ridicată de Ioan Popa și Maria Pătrașcu în Dosarul nr. 4.760/102/2013 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește