DECIZIA nr. 327 din 9 mai 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 7 august 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ActulREFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ActulREFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ART. 1REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ART. 1REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ART. 4REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ART. 4REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ART. 4REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ART. 4REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ART. 5REFERIRE LAOUG 26 30/06/2015
ART. 5REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010
ART. 5REFERIRE LAHG 65 23/01/2003
ART. 5REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 28
ART. 5REFERIRE LAOG (R) 26 22/07/1994
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ART. 15REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ART. 15REFERIRE LALEGE 182 24/10/2012
ART. 15REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 0
ART. 15REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 3
ART. 15REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ART. 15REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010 ART. 0
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 708 29/11/2016
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 19REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 19REFERIRE LAOG (R) 26 22/07/1994 ART. 1
ART. 20REFERIRE LAHG 65 23/01/2003
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 12
ART. 21REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 13
ART. 21REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 1
ART. 21REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 4
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 273 22/04/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 672 29/09/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 273 24/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 152 27/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 478 12/07/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 751 22/11/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava în Dosarul nr. 2.065/86/2015 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.129D/2016.

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.065/86/2015, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recurs formulate împotriva unei sentințe civile prin care Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a fost obligat la plata în favoarea membrilor de sindicat, reprezentați de autorul excepției de neconstituționalitate, a unei diferențe de 3 lei/zi reprezentând actualizarea normei de hrană nr. 6 pe perioada 1 februarie 2013-30 iunie 2015, sume actualizate cu rata inflației, precum și a dobânzii legale aferente, începând cu data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că norma de hrană nr. 6 se acordă polițiștilor în temeiul art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și al Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului. În anexa nr. 1 la hotărârea antereferită se arată că norma de hrană este de 5.010 calorii/om/zi acordate gratuit în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, iar alocația financiară stabilită pentru aceasta a fost de 24 de lei, conform „Ordinului MApN nr. 117/2008“. Ulterior, prin Legea nr. 118/2010, aceste drepturi sunt diminuate cu 25%, revenind la valoarea de 24 de lei în baza actelor normative criticate la 1 decembrie 2012. Numai că, între timp, alocația financiară aferentă normei de hrană de 5.010 calorii/om/zi a crescut la 27 de lei, iar plata acestei sume, la nivel normativ, s-a realizat de abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2015, intrată în vigoare la 30 iunie 2015.6.Datorită acestei situații normative, autorii excepției de neconstituționalitate invocă o încălcare a art. 16 din Constituție între cei care au primit alimente în natură sau hrană preparată și au beneficiat, în consecință, de plafonul caloric prevăzut de legislația specială, deci pentru care s-a plătit de angajatori suma de 27 de lei, și cei care au primit norma de hrană la echivalentul bănesc în cuantum de 24 de lei.7.Se mai arată că una dintre măsurile de protecție socială privind sănătatea salariaților care lucrează în condiții deosebite, cât și în condiții speciale, este asigurarea hranei la nivelul caloric stabilit de specialiștii în nutriție, astfel că sănătatea acestora, datorită plafonării normei de hrană la nivelul lunii iunie 2010, raportat la creșterea constantă a prețurilor la alimente, a fost afectată pe toată această perioadă, fiind, astfel, încălcat art. 41 alin. (2) din Constituție.8.Se mai subliniază că textele legale criticate aduc atingere dreptului fundamental privind alocația la normă de hrană și alocarea dreptului la hrană, într-un mod disproporționat și discriminatoriu, ceea ce echivalează cu o diminuare a capacității îndeplinirii misiunilor, respectiv o afectare a asigurării menținerii ordinii publice. Prin urmare, a avut loc o încălcare a dispozițiilor art. 1 și 14 din Convenția pentru apărarea dreptului omului și a libertăților fundamentale.9.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât persoanelor aflate în aceeași situație cu reclamanții le sunt incidente aceleași dispoziții legale, actele normative criticate neinstituind excepții. Se precizează faptul că norma de hrană nu este o componentă menționată expres de art. 41 alin. (1) din Constituție și că maniera concretă de acordare a protecției sociale a muncii revine legiuitorului, care poate hotărî ce cuantum bănesc se acordă pentru protecția sănătății sau pentru munca în condiții deosebite sau speciale. Se mai apreciază că norma de hrană nu constituie un drept fundamental consacrat și garantat de Constituție, nu are fizionomia unui drept de proprietate, ci este un beneficiu acordat unor categorii profesionale, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea art. 53 din Constituție.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât argumentele expuse în susținerea acesteia vizează chestiuni de interpretare și aplicare a legii, ce țin de competența instanțelor judecătorești.12.Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Se arată că acestea sunt aplicabile în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Pe de altă parte, se arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale. Or, alocația de hrană în limita plafonului stabilit la 5.010 calorii/om/zi printr-un act administrativ normativ nu poate fi considerată un drept fundamental. Pe cale de consecință, nu poate fi reținută afectarea vreunui drept sau libertăți fundamentale.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, precum și cele ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Aceste texte au următorul cuprins:– Art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012: „Cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010, cu modificările și completările ulterioare, se majorează potrivit art. 1 alin. (1), fără a depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010.“;– Art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.“;– Art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013: „(1) În anul 2014, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2013.“;– Art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014: „(1) În anul 2015, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2014“.16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecție socială a muncii, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea sunt invocate prevederile art. 1 privind obligația statului de a respecta drepturile omului, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 20 martie 2017, Curtea a statuat că alocația pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate polițiștilor în virtutea specificului activității pe care o desfășoară, activitate care este de natură să supună organismul și psihicul unor solicitări și riscuri sporite. Curtea a constatat că, raportat la specificul activității desfășurate de polițiști, alocația de hrană poate fi privită ca o măsură de protecție socială a acestei categorii profesionale, însă, nu se poate susține că impactul acestui drept legal asupra raportului de serviciu este de natură să influențeze legalitatea, caracterul judicios și echitabil al acestuia și nu poate fi văzut ca o măsură în lipsa căreia exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din raportul de serviciu ar fi supuse îndoielii ori ar da loc abuzului uneia dintre părțile raportului de serviciu.18.În măsura în care protecția socială a salariaților este văzută ca o modalitate de garantare și protejare a exercitării dreptului la muncă, Curtea a apreciat că dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a opta care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condițiile adecvate desfășurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă. De asemenea, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea a constatat că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză, dreptul la alocația de hrană nereprezentând un drept fundamental.19.În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la caracterul discriminatoriu al textelor de lege criticate, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998, de dreptul la hrană beneficiază personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției – Direcția Generală a Penitenciarelor și Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, se referă doar la o parte din acest personal, respectiv la polițiști. Acest drept se acordă în limita unor plafoane calorice diferențiate pe categorii de personal, plafoane care constituie norme de hrană zilnice și care sunt prevăzute în anexa nr. 1 la ordonanța amintită. Așa cum s-a reținut și mai sus, acordarea acestui drept se poate face fie în natură, fie sub forma unei alocații valorice.20.Situația personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne căruia i se aplică Statutul polițistului și care beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003. În anexa acestui act normativ sunt prevăzute normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă acest drept. Diferențierile între normele de hrană stabilite și modalitățile de acordare a acestora se fac în funcție de specificul activității și gradul de solicitare apreciat ca fiind aferent activității desfășurate. Prin urmare, fiecare dintre persoanele aflate în cadrul uneia dintre categoriile reglementate de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 se supune aceluiași tratament juridic ca toate celelalte persoane aflate în aceeași situație cu a sa. În același timp, fiecare categorie de persoane se află într-o situație distinctă sub aspectul condițiilor care justifică acordarea normei de hrană în raport cu celelalte categorii de persoane menționate în același act normativ. Or, având în vedere jurisprudența sa referitoare la principiul egalității în drepturi, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu au efecte de natură a contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.21.De asemenea, Curtea a reținut că prin art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 se stabilește o recuperare a reducerii cuantumului alocației valorice de hrană, în două tranșe, fără a se putea depăși nivelul în vigoare în luna iunie 2010. Cuantumul stabilit prin această ordonanță de urgență s-a păstrat până la sfârșitul anului 2012. Dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au reglementat cuantumul alocației valorice de hrană începând cu anul 2013, prin raportare la nivelul din decembrie 2012. Dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 au prevăzut acordarea aceluiași cuantum și în anul 2014, iar dispozițiile art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 au stabilit acordarea alocației valorice pentru hrană la nivelul stabilit pentru anul 2014. Prevederile art. 12 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 au prevăzut că, începând cu data de 1 iulie 2015, cuantumul alocației valorice pentru hrană se acordă la valoarea actualizată. Așa fiind, apare ca evident că, până la data de 1 iulie 2015, acest drept s-a acordat în cuantumul stabilit de textele de lege supuse analizei de constituționalitate.22.Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei antereferite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) din Ministerul Afacerilor Interne – Biroul Teritorial Suceava în Dosarul nr. 2.065/86/2015 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și cu cele ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly->
-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x