DECIZIA nr. 325 din 18 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Mircea Ciriperu în Dosarul nr. 2.424/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 736D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 795D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 981D/2019-nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 și nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019, având ca obiect excepții asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 736D/2019, ridicate de David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin, Ștefan Avram, Aurel Costache, Francisc Șipoș, Gheorghe Șipoș, Mircea Nicolae Henț, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica, Ion Maxinaș, Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ștefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuț Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobrițoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiță Chiuchiu, Alexandru Gyenge, Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuț Lințoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuș, Cornel Nicu Dumitraș, Ioan Țuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuț Cornel Cărăbaș, Gabriel Cristea, Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crișan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreția Crișan, Ilie Dumitru Matei, Marin Petru, Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser, Gabriel Grigorie, Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ștefănescu și Gicu Gligor în dosarele nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018, nr. 887/97/2018, nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018, nr. 370/97/2018, nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018, nr. 1.363/97/2018, nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018, nr. 877/97/2018, nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692/97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018, nr. 875/97/2018, nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018, nr. 1.364/97/2018, nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 și nr. 1.059/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 795D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 981D/2019-nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 și nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019 la Dosarul nr. 736D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate pun în discuție interpretarea și aplicarea legii, care țin de competența instanțelor de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 12 martie 2019, 16 aprilie 2019, 30 mai 2019 și din 13 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.424/97/2018, nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018 și nr. 887/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepțiile au fost ridicate de Mircea Ciriperu, David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin și Ștefan Avram. … 9.Prin încheierile din 12 martie 2019, 28 martie 2019, 14 mai 2019 și din 25 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018 și nr. 370/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile au fost ridicate de Aurel Costache, Francisc Șipoș, Gheorghe Șipoș, Mircea Nicolae Henț, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica și Ion Maxinaș. … 10.Prin încheierile din 14 martie 2019, 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 4 aprilie 2019, 18 aprilie 2019, 23 aprilie 2019, 14 mai 2019, 16 mai 2019, 11 iunie 2019, 6 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018 și nr. 1.363/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ștefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuț Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobrițoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiță Chiuchiu și Alexandru Gyenge. … 11.Prin încheierile din 14 martie 2019, 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 25 aprilie 2019, 14 mai 2019, 30 mai 2019, 13 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018 și nr. 877/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile au fost ridicate de Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuț Lințoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuș, Cornel Nicu Dumitraș, Ioan Țuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuț Cornel Cărăbaș și Gabriel Cristea. … 12.Prin încheierile din 21 martie 2019, 28 martie 2019, 16 aprilie 2019, 18 aprilie 2019, 30 mai 2019, 6 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692/97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018 și nr. 875/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în raport cu interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepțiile au fost ridicate de Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crișan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreția Crișan, Ilie Dumitru Matei și Marin Petru. … 13.Prin încheierile din 18 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018 și nr. 1.364/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser și Gabriel Grigorie. … 14.Prin încheierile din 19 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 și nr. 1.059/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ștefănescu și Gicu Gligor. … 15.Excepția a fost ridicată în litigii având ca obiect soluționarea unor cereri privind recalcularea pensiei în considerarea prevederilor legale criticate. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt formulate 3 categorii distincte de critici: critici aduse art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de către instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018; (ii) critici aduse art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 și (iii) critici care vizează simultan cele două articole menționate. … 17.Prima critică adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este formulată din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție. Se arată că, deoarece prevederile criticate sunt neclare, nu pot să fie respectate, fiind încălcat astfel art. 1 alin. (5) din Constituție. Din cauza faptului că prevederile criticate nu sunt clare în ceea ce privește durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama la recalcularea pensiilor în vederea majorării punctajelor anuale, instanța supremă a fost sesizată cu soluționarea chestiunii de drept soluționate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. … 18.Autorii precizează că fiecare dintre pensiile vizate de recalcularea prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 are particularități pronunțate, fiind necesar ca instanța supremă să clarifice durata stagiului complet de cotizare pentru fiecare pensie în parte. Aceste pensii se află „sub imperiul unei succesiuni de legi și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește stagiul complet de cotizare“. … 19.În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeași situație. Astfel, pensia tuturor persoanelor prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabilește durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ținut seama la calculare și, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispozițiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010. … 20.Autorii semnalează că discriminarea nu rezultă din temeiul legal al pensionării, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sau Legea nr. 263/2010, ci din condițiile efective de lucru. Prin urmare, este discriminatoriu un tratament diferit aplicat la data pensionării, care nu ține seama de aceste condiții. Creșterea vârstelor de pensionare și mai ales a stagiilor de cotizare necesare pentru deschiderea dreptului la pensie au creat diferențe majore între persoane care au lucrat totuși în aceleași condiții și în aceeași perioadă. Astfel, aceste măsuri i-au dezavantajat foarte mult pe cei care s-au pensionat în aceste noi condiții, pensia lor diminuându-se constant. Abia în 2013 s-au aplicat prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010 menite să atenueze aceste efecte. … 21.De asemenea, se arată că, potrivit Legii nr. 19/2000, în cazul celor care au lucrat cel puțin 20 ani în subteran, stagiul complet de cotizare este de 20 ani, o astfel de prevedere fiind întru totul justificată de faptul că înseși viața și sănătatea erau puse în pericol. Din acest motiv, înlocuirea stagiului complet de cotizare cu această durată realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 este de natură să creeze noi discriminări, contrar art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, câtă vreme vor exista persoane care vor beneficia de condiții mai favorabile la pensionare, după 1 ianuarie 2011, deși au lucrat în aceleași condiții cu cele care nu vor beneficia de acestea. Se încalcă și dreptul de proprietate privată, garantat de Primul Protocol adițional la Convenție. … 22.Autorii mai arată, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, că interpretarea instanței supreme din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în condiții speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. … 23.În plus, persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 și cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 din Constituție. … 24.Mai departe, autorii excepției apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple și previzibile, se îngrădește accesul la justiție, contrar art. 21 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se susține că se încalcă principiul securității juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă și previzibilă. … 25.În ceea ce privește art. 21 alin. (3) din Constituție se susține că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și păstrarea dreptului câștigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, art. 43 și art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum și Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 26.Se încalcă și art. 41 din Constituție, deoarece interpretarea instanței supreme criticată face posibilă ideea, periculoasă, că legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, prin eliminarea unor beneficii, de exemplu, stagiul de cotizare de 20 ani. Aceste beneficii nu sunt nimic altceva decât transpunerea efectivă a garanțiilor oferite de art. 41 alin. (2) din Constituție celor care au lucrat în condiții deosebite/speciale, în considerarea circumstanțelor excepționale ale desfășurării unei astfel de activități. … 27.În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate și precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă și art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită inițial prin lege și (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege. În susținere se invocă considerente din Decizia Curții nr. 874 din 25 iunie 2010 cu privire la natura dreptului la pensie, caracterul fundamental al acestuia și limitele acțiunii statale în această materie. … 28.Autorii susțin că este încălcat și art. 47 din Constituție, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială, un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții. În acest sens sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010. … 29.Se încalcă art. 53 din Constituție, deoarece niciuna dintre situațiile indicate de acesta nu se regăsește în cauză. Din acest motiv nu se justifică anularea unui drept dobândit în mod legal, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. … 30.Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior – respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. … 31.De asemenea, autorii consideră că se încalcă și art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituție se încalcă și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“. … 32.Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susține că acestea contravin, din aceleași motive, acelorași norme constituționale invocate și în sensul neconstituționalității art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă și art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. … 33.Astfel, se susține că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeași lege, nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Totodată, nu se poate înțelege rațiunea acestei reglementări distincte, în condițiile în care art. 116 din aceeași lege conține norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înțelege ce se întâmplă cu ceilalți pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispozițiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu față de cele ale art. 169^1. … 34.La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie dacă stagiile complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleași dispoziții „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaște dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. … 35.Cât privește, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se susține că art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 contravine principiului neretroactivității legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta, și limitează aplicabilitatea aceluiași text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz. … 36.În sfârșit, art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituție în ceea ce privește data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeași lege, textul criticat menținând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. … 37.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, în dosarele nr. 795D/2019, nr. 981D/2019, nr. 982D/2019, nr. 983D/2019, nr. 1.142D/2019 și nr. 1.143D/2019, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 38.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, în dosarele nr. 736D/2019, nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.141D/2019, nr. 1.144D/2019, nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 și nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019, apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile, întrucât vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate, care, potrivit art. 126 din Constituție, revin instanțelor. … 39.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 40.Avocatul Poporului apreciază că nu sunt încălcate prevederile art. 15, art. 16, art. 47 alin. (2) și art. 108 alin. (2) din Constituție. … 41.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:42.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 43.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel cum a fost formulat, prevederile art. 169^1 și art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și, în mod particular, ale art. 169^1 alin. (3), precum și cele ale art. 169^1 din aceeași lege, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din analiza motivării excepției Curtea reține că obiectul excepției îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins:– Art. 169^1 alin. (3): „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“; … – Art. 169^2: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. …  … (2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“44.Potrivit soluției instanței supreme criticate, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 45.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremația legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 41 privind protecția socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai decent și dreptul la pensie, ale art. 53 privind condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 73 alin. (3) lit. m) și p) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietății și al moștenirii, precum și a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu față de legile interne. … 46.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a mai fost analizată prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, și nr. 296 din 6 mai 2021*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, în raport cu critici de neconstituționalitate similare celor formulate în cauza de față.*) Decizia Curții Constituționale nr. 296 din 6 mai 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021. … 47.Cu referire la critica formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a constatat că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de instanța supremă, oferă suficiente indicații pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama în cazul valorificării beneficiului creșterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977. Astfel, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 și, ca atare, sunt excluși de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creșterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a stabilit cu claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispozițiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menționată de către autorii excepției, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. … 48.Curtea a mai reținut că Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca el să fie aplicat în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toți pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că i s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale. … 49.Curtea a reținut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a stagiului complet de cotizare indicat în legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. … 50.În plus, a statuat Curtea, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și art. 134 alin. (8) din normele mai sus menționate. Astfel, situația vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca în prima situație recalcularea să se realizeze ținânduse seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. … 51.Mai departe, Curtea a observat că autorii apreciază că dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiții speciale de muncă, în sensul că sunt discriminați cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârșit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. … 52.Cu referire la această critică, Curtea a reținut că art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu prevede, așa cum susțin autorii excepției, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate. … 53.Curtea mai reține că autorii excepției consideră că nu este acceptabil, în cazul persoanelor care, pentru aceeași durată de timp, au lucrat în aceleași condiții, un tratament diferențiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite. … 54.Cu referire la această critică, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenței sale, exprimată, de exemplu, în Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar și în situația în care titularii acestora, în fapt, se află în situații asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfășurat activități în aceleași condiții și pentru aceeași durată, nu trebuie înțeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Ca atare, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. … 55.În ceea ce privește critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu țin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituție nu are legătură cu aceste susțineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se țină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanțială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigența ca acesta să se desfășoare în mod echitabil. … 56.Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituție, autorii susțin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiție. Or, autorii excepției sunt și inițiatorii litigiilor în care au ridicat excepția, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. … 57.Critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu înlătură din legislație regimul juridic prin care s-a urmărit să se țină seama de circumstanțele desfășurării activității în alte condiții de muncă decât cele normale. Astfel, în cazul în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale valorifică beneficiul creșterii punctajului anual, acordat de către legiuitor tocmai în considerarea acestei condiții obiective. În mod similar, în situația în care recalcularea nu conduce la un cuantum mai ridicat al pensiilor, pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale vor continua să valorifice beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă de care s-a ținut seama la deschiderea dreptului la pensie. Or, evident, temeiul în baza căruia legiuitorul a prevăzut stagii complete de cotizare cu durată redusă l-a reprezentat și îl reprezintă tot împrejurarea obiectivă care îi diferențiază, pe de o parte, pe cei care au lucrat și lucrează în condiții de muncă altele decât cele normale de cei care, pe de altă parte, au lucrat și lucrează în condiții normale. Prin urmare, indiferent de efectul pe care îl va avea asupra cuantumului pensiei lor recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, legiuitorul ține, mai departe, seama de împrejurarea obiectivă care distinge pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale de ceilalți pensionari. … 58.Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție, potrivit jurisprudenței anterioare a Curții, este neîntemeiată, ținând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale față de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei inițiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție nu este încălcat în prezenta cauză. … 59.Curtea a stabilit că și critica raportată la art. 47 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere că situația analizată de Curte în Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepției, este diferită de cea în care se află aceștia. Astfel, prin decizia menționată, Curtea a constatat neconstituționalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispozițiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceștia pensia rămânând la același nivel. … 60.În ceea ce privește critica formulată prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituție, Curtea a observat că dispozițiile criticate nu operează o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepției de neconstituționalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituționale amintite, neavând incidență în cauză, nu va fi analizată. … 61.Cu privire la critica raportată la art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. … 62.Curtea a mai statuat că nu se încalcă art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, având în vedere că aceste dispoziții nu au incidență în soluționarea prezentei cauze. … 63.În examinarea criticii de neconstituționalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că autorii critică acest articol pentru motive identice pentru care acesta a fost criticat și de către autorii excepției de neconstituționalitate soluționate prin Decizia Curții nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021. Astfel, în paragrafele 40-43 ale deciziei menționate, Curtea a reținut că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. … 64.Cu privire la primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. … 65.Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 66.Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că la data de 1 octombrie 2018 când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. … 67.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței instanței de control constituțional, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a prevederilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. … 68.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Ciriperu, David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin, Ștefan Avram, Aurel Costache, Francisc Șipoș, Gheorghe Șipoș, Mircea Nicolae Henț, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica, Ion Maxinaș, Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ștefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuț Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobrițoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiță Chiuchiu, Alexandru Gyenge, Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuț Lințoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuș, Cornel Nicu Dumitraș, Ioan Țuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuț Cornel Cărăbaș, Gabriel Cristea, Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crișan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreția Crișan, Ilie Dumitru Matei, Marin Petru, Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser, Gabriel Grigorie, Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ștefănescu și Gicu Gligor în dosarele nr. 2.424/97/2018, nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018, nr. 887/97/2018, nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018, nr. 370/97/2018, nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018, nr. 1.363/97/2018, nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018, nr. 877/97/2018, nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692 /97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018, nr. 875/97/2018, nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018, nr. 1.364/97/2018, nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 și nr. 1.059/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește