DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Suceava în Dosarul nr. 3.160/1/2018/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.879D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent-șef arată că, în acest dosar, partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă Calafindești a transmis un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.880D/2019, nr. 3.465D/2019 și nr. 2.445D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Suceava în dosarele nr. 3.159/1/2018/a4 și nr. 664/1/2019/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, respectiv de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene și Marilena Ciocsan în Dosarul nr. 264/21/2021 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă. … 5.La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 2.445D/2021, partea Societatea Bucur Obor – S.A. din București, prin avocat Coralia Gică, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 6.Magistratul-asistent precizează că părțile din Dosarul nr. 2.445D/2021 au transmis note scrise prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care nu mai au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât, ulterior invocării acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act, prin încheiere, de achiesarea părților la decizia de respingere a cererii de revizuire, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă. … 7.Cât privește dosarele Curții Constituționale nr. 2.880D/2019 și nr. 3.465D/2019, magistratul-asistent-șef precizează că au fost depuse puncte de vedere similare celui transmis în Dosarul nr. 2.879D/2019, prin care partea Unitatea de Cult Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Măriței și, respectiv, partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă Negostina solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 8.Luând act de cele învederate, Curtea pune în discuție, din oficiu, măsura conexării dosarelor anterior menționate, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în acestea.  … 9.Doamna avocat Coralia Gică, în calitate de reprezentant convențional al părții Societatea Bucur Obor – S.A. din București din Dosarul nr. 2.445D/2021, arată că în această cauză părțile nu mai au interes în susținerea excepției, acestea achiesând la decizia de respingere a cererii de revizuire, și, în aceste condiții, lasă la latitudinea Curții măsura conexării dosarelor mai sus menționate.  … 10.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor anterior menționate, întrucât în aceste cauze este criticat același text legal față de aceleași argumente. … 11.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.880D/2019, nr. 3.465D/2019 și nr. 2.445D/2021 la Dosarul nr. 2.879D/2019, care a fost primul înregistrat. … 12.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Societatea Bucur Obor – S.A. din București din Dosarul nr. 2.445D/2021, care, în esență, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât în cauză nu mai subzistă condiția interesului invocării acesteia.  … 13.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Consideră că sunt inadmisibile criticile de neconstituționalitate ce învederează cele două modalități de interpretare a textului legal atacat, vizate de autorii excepției, întrucât acestea reprezintă aspecte ce nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată. Cât privește criticile de neconstituționalitate referitoare la neclaritatea aceluiași text de lege, apreciază că sunt neîntemeiate și indică, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 823 din 9 decembrie 2021 și nr. 545 din 10 noiembrie 2022, care își mențin valabilitatea și în această cauză.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:14.Prin încheierile din 17 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.160/1/2018/a4 și nr. 3.159/1/2018/a4, și prin Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 664/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, acestea formând obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.879D/2019, nr. 2.880D/2019 și, respectiv, nr. 3.465D/2019. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Suceava în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire, întemeiate în drept pe textul de lege criticat. … 15.Prin Încheierea din 4 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 264/21/2021, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, aceasta formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.445D/2021. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene și Marilena Ciocsan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare și imprevizibile, permițând interpretări confuze și contradictorii. Astfel, într-o primă versiune, textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă doar dacă există contrarietate între dispozitivele a două hotărâri judecătorești, nu și între considerentele acestora. O altă versiune de interpretare neconformă exigențelor constituționale este cea potrivit căreia revizuirea este admisibilă numai în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu pe cale de excepție procesuală sau de apărare sau, dacă a invocat-o, instanța învestită să se pronunțe asupra acestor chestiuni a omis să o analizeze. În susținerea excepției este invocată și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la recunoașterea și necesitatea respectării principiului securității raporturilor juridice, respectiv Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018.  … 17.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază, în dosarele nr. 2.879D/2019, nr. 2.880D/2019 și nr. 3.465D/2019, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză. Dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac sunt stabilite numai prin lege. Legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac și modul în care pot fi probate. Instanța supremă mai arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) și nici cele ale art. 53, deoarece în cauză judecata se desfășoară în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților. De asemenea, instanța apreciază că textul legal criticat este formulat cu o precizie suficientă pentru a permite destinatarilor acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta din aplicarea acestuia. Dispoziția legală criticată nu creează confuzie și nu generează grave erori judiciare, de natură să conducă la situații juridice contradictorii. … 18.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă consideră, în Dosarul nr. 2.445D/2021, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.445D/2021, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse de părți, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.În ceea ce privește solicitarea formulată de părțile din Dosarul nr. 2.445D/2021, de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât invocarea acesteia nu mai prezintă interes în condițiile în care, ulterior sesizării Curții Constituționale, părțile au achiesat, în fața instanței de judecată, la decizia de respingere a cererii de revizuire, Curtea precizează, cu titlu prealabil, că această solicitare, având caracterul unei cereri de renunțare la judecată, nu poate fi primită. Condiția existenței interesului procesual al ridicării excepției de neconstituționalitate se verifică prin raportare la momentul invocării acesteia, și nu ulterior, acesta fiind și momentul fixării, prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată, a cadrului procesual specific soluționării unei excepții de neconstituționalitate, cu respectarea condițiilor expres prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Existența legăturii cu cauza pendinte a textului legal criticat pe calea excepției de neconstituționalitate, prin prisma interesului procesual al autorului acesteia, se verifică, mai întâi, de instanța de judecată, care, constatând neîndeplinirea acestei condiții de admisibilitate în raport cu exigențele impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge excepția ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (5) din aceeași lege. La fel cum instituțiile procesual civile ale suspendării, întreruperii sau stingerii procesului nu sunt aplicabile în procedura constituțională a soluționării unei excepții de neconstituționalitate, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, nici renunțarea la judecată nu poate fi primită de Curtea Constituțională, aceasta fiind învestită, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu soluționarea unei excepții de ordine publică și dezînvestindu-se prin decizia pronunțată în respectiva cauză. … 23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“. … 25.Prevederile constituționale menționate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, securitatea raporturilor juridice și calitatea legii, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora realizarea justiției se face prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, precum și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a mai analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă din perspectiva unor critici similare, exemplificative în acest sens fiind Decizia nr. 413 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2023, și Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 29 octombrie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 27.Referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, Curtea a statuat, prin deciziile mai sus menționate, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. … 28.Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din același cod reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. … 29.În ceea ce privește considerentele prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (așanumitele considerente decizorii), Curtea a observat că acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri, ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. … 30.Sub aspectul susținerii referitoare la admisibilitatea revizuirii hotărârii în situația în care în cauză a fost deja ridicată excepția autorității de lucru judecat, iar instanța s-a pronunțat asupra acesteia, dar a respins-o, Curtea a apreciat că aceasta nu se poate constitui într-o critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a legii la cauză. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată prin deciziile menționate și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Suceava în dosarele nr. 3.160/1/2018/a4, nr. 3.159/1/2018/a4 și nr. 664/1/2019/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, precum și de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene și Marilena Ciocsan în Dosarul nr. 264/21/2021 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește