DECIZIA nr. 324 din 21 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 729 alin. (1),art. 781 alin. (1) și (5) și art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simona Daniela Vreme în Dosarul nr. 4.930/233/2017 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 438D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că solicitarea privind interpretarea considerentului cuprins în paragraful 18 din Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 3 noiembrie 2015 este nefondată, întrucât venitul obținut din indemnizația de ședință a unui consilier local este impozabil tocmai pentru că are caracterul unui venit, și prin urmare poate face obiectul unei executări silite, inclusiv al unei popriri. Referitor la susținerea că acesta nu este un venit regulat, se arată că, spre deosebire de veniturile din salariu, indemnizația de ședință a consilierilor locali nu este supusă unei limitări în ceea ce privește poprirea. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 155 din 5 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.930/233/2017, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 729 alin. (1),art. 781 alin. (1) și (5) și art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Simona Daniela Vreme într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva actelor de executare silită privind înființarea popririi asupra indemnizației de consilier local. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se expune pe larg situația de fapt și de drept dedusă soluționării instanței de judecată, arătându-se, în esență, că municipiul Galați, prin primar, în calitate de terț poprit, a consimțit, la cererea creditorului, la înființarea popririi în cotă de o treime din indemnizația de consilier local aparținând autoarei excepției. … 6.În acest context se solicită Curții Constituționale să lămurească, referitor la cauza dedusă judecății, precum și cu privire la actul de executare silită contestat în cauză, care este înțelesul și modul de aplicare a unui considerent cuprins în paragraful 18 din Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, potrivit căruia venitul obținut din calitatea de consilier local este doar impozabil. Astfel, solicită Curții să lămurească în ce condiții structurile executive ale consiliilor județene și ale primăriilor pot deține calitatea de terț poprit, în ceea ce privește indemnizația de participare a unui consilier local/județean la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate, având în vedere faptul că, în condițiile legii și ale principiului autonomiei locale, consilierul local nu se află în raporturi de muncă, de subordonare sau de serviciu cu aceste autorități locale. În același sens sunt invocate și Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 19 martie 2015, precum și Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în examinarea unui recurs în interesul legii, arătând că practica instanțelor de judecată, respectiv a Judecătoriei Galați și a Tribunalului Galați, este contrară acestei jurispudențe a Curții Constituționale și a instanței supreme, în sensul că instanțele de judecată au considerat că indemnizația de consilier local poate fi supusă executării silite prin poprire. … 7.De asemenea se solicită Curții Constituționale să constate că primarul municipiului Galați și structurile executive din subordinea acestuia au nesocotit competențele reglementate prin art. 77 și următoarele din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 coroborate cu dispozițiile Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali și cu celelalte acte normative în materia administrației publice locale. … 8.Se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu punerea lor în practică, față de consilierii locali, fiind în dezacord cu dispozițiile art. 34 alin. (2) și următoarele din Legea nr. 393/2004, coroborate cu dispozițiile art. 51 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 și cu principiul constituțional al autonomiei locale. … 9.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instituirea popririi asupra indemnizației unui consilier local nu contravine principiului constituțional al autonomiei locale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 729 alin. (1) – Limitele urmăririi veniturilor bănești, ale art. 781 alin. (1) și (5) – Obiectul popririi și ale art. 787 alin. (1) pct. 1 – Obligațiile terțului poprit din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit cărora:– Art. 729 alin. (1):(1)Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:a)până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; … b)până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.“; …  … – Art. 781 alin. (1) și (5):(1)Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său. (…)(5)Nu sunt supuse executării silite prin poprire:a)sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție; … b)sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte; … c)sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.“; …  … – Art. 787 alin. (1) pct. 1:(1)În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:1.să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cele arătate la pct. 2; …  …  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 15 alin. (1) privind principiul universalității, art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 41 – Munca și protecția socială a muncii, art. 52 alin. (1) și (2) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (3) lit. o) referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării administrației publice locale, a teritoriului, precum și a regimului general privind autonomia locală și lit. p) cu privire la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice și art. 121 alin. (1) și (2) referitoare la consiliile locale alese și primarii aleși. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia critică dispozițiile cuprinse în Codul de procedură civilă referitoare la limitele urmăririi veniturilor bănești ale debitorului, în cadrul procedurii urmăririi silite mobiliare [art. 729 alin. (1)], obiectul popririi [art. 781 alin. (1) și (5)] și obligațiile terțului poprit [art. 787 alin. (1) pct. 1], arătând, în esență, că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în cazul concret al urmăririi silite mobiliare ce poartă asupra indemnizației de consilier local, dat fiind faptul că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, venitul obținut din cadrul acestei activități este doar impozabil, respectiv indemnizația consilierilor locali este o remunerație fără caracter permanent și nu poate fi asimilată salariilor. … 16.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali/județeni, pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, nu este reprezentată de venituri realizate dintr-o activitate profesională, întrucât activitatea alesului local se realizează în baza unui mandat rezultat din alegeri, iar nu în temeiul unui contract de muncă, al unui contract civil sau al unui contract de drept public, iar activitatea desfășurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfășurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestația consilierilor în folosul comunității nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la ședințele de consiliu și comisii de specialitate (a se vedea Decizia nr. 742 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2016, paragraful 14, și Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 21). De asemenea, potrivit Deciziei nr. 16 din 18 februarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în examinarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, natura juridică a indemnizației de ședință, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent fiind o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit. … 17.În ceea ce privește instituția popririi, Curtea reține că aceasta reprezintă o formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de către o terță persoană sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar și condiționat. Efectul înființării popririi este de indisponibilizare a sumelor și bunurilor poprite „în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit“ [a se vedea art. 784 coroborat cu art. 783 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. Obligațiile terțului poprit, în această privință, sunt stabilite de art. 787 din Codul de procedură civilă, constând, în esență, în consemnarea și plata sumei poprite către creditor (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 628 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, paragrafele 14-16). … 18.Prin urmare, Curtea reține că, deși indemnizația de consilier local nu se încadrează în categoria veniturilor cu caracter permanent, specifice contractelor de muncă, revine instanței de judecată învestită cu soluționarea cauzei să facă aplicarea prevederilor legale incidente, respectiv art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, și să aprecieze în ce măsură poprirea poate fi înființată asupra sumelor de bani datorate de către unitatea administrativ-teritorială către consilierul local, pentru participarea la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate. Din acest punct de vedere, Curtea reține că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate, ci, dimpotrivă, se solicită în mod expres Curții Constituționale să realizeze o interpretare și aplicare a textelor de lege criticate la elementele specifice speței în care s-a ridicat excepția. Or, o interpretare cazuistică a textelor de lege criticate nu poate fi calificată drept o critică de neconstituționalitate, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii la o situație de speță, aspecte ce revin însă în exclusivitate instanței de judecată competente cu soluționarea litigiului, respectiv instanțelor de control judiciar.  … 19.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pentru determinarea competenței sale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). … 20.Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, excepția de neconstituționalitate astfel formulată este inadmisibilă, aspectele criticate nevizând competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești. … 21.În subsidiar, în ceea ce privește solicitarea expresă a autoarei excepției de lămurire a înțelesului și a modalității de aplicare a considerentului cuprins în paragraful 18 din Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, anterior citată, potrivit căruia venitul obținut din calitatea de consilier local este doar impozabil, Curtea reține că decizia amintită a avut ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7^1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prevederi legale criticate din perspectiva instituirii unui regim diferit de salarizare a consilierilor locali, pe de o parte, și a primarilor, pe de altă parte. Astfel, statuarea Curții referitoare la caracteristica indemnizației de consilier local de a fi supusă doar impozitării a vizat întregul context al analizării criticilor de neconstituționalitate specifice cauzei respective, prin analizarea comparativă a activității desfășurate în cadrul unei funcții elective, cu caracter de permanență, cum ar fi cea de primar, senator sau deputat, pe de o parte, și calitatea de consilier în cadrul autorităților deliberative locale sau județene. Prin urmare, s-a statuat că activitatea desfășurată de consilierul local/județean nu este o activitate profesională care se desfășoară în baza unui contract de muncă, ci a unui mandat care stă la baza activității aleșilor locali, și din această perspectivă strictă, a comparației cu un raport de muncă, Curtea a statuat că indemnizației de consilier îi este aplicabil doar regimul juridic al impozitării, comun cu cel aplicat salariului. Așadar argumentația reținută în paragraful 18 al deciziei amintite a vizat, în esență, faptul că indemnizația primită de consilierul local sau județean, deși nu are caracter salarial, este supusă impozitării. Prin urmare, instituția popririi, aplicată în ceea ce privește sumele de bani datorate debitorului (în speță, consilierul local care are calitatea de debitor într-un raport juridic de urmărire silită) de terțul poprit (unitatea administrativ-teritorială), în temeiul unor raporturi juridice care preexistă raportului obligațional ce face obiect al urmăririi silite (mandatul în baza căruia este desfășurată activitatea aleșilor locali, respectiv consilierii locali sau județeni), nu a făcut obiectul analizei în Decizia Curții Constituționale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, paragraful 18. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 729 alin. (1),art. 781 alin. (1) și (5) și art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Simona Daniela Vreme în Dosarul nr. 4.930/233/2017 al Judecătoriei Galați – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește