DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Melania Laura Man în Dosarul nr. 1.624/100/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IVa pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.230D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent menționează că autoarea excepției de neconstituționalitate a înregistrat la dosarul cauzei note în sensul admiterii acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 762 din 23 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea civilă din 10 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.624/100/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a IVa pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Melania Laura Man într-o cauză având ca obiect anularea unei dispoziții de recuperare a unei sume de bani încasate în mod necuvenit ca urmare a cumulării de venituri salariale cu venituri obținute din pensia de urmaș prin încadrarea în gradul I de invaliditate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că prevederile criticate sunt neconstituționale având în vedere că sistemul public de pensii are la bază principiile unicității și egalității. În cazul gradului I sau II de invaliditate, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri din salarii, însă poate fi cumulată cu alte venituri din activități independente, indiferent de valoarea venitului. Acest tratament diferențiat în funcție de natura venitului cu care se poate cumula pensia de urmaș este, în opinia autoarei, discriminatoriu. … 7.Se încalcă dreptul de proprietate privată, deoarece prestațiile sociale constituie obiect de protecție, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora. Se încalcă și principiul neretroactivității legii și al drepturilor câștigate pentru că, la momentul pensionării, legislația permitea cumulul pensiei de urmaș cu salariul, iar o lege ulterioară nu poate aduce atingere unor drepturi astfel constituite. Principiul drepturilor câștigate este expres menționat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care adesea a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punctul de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că, dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru că prevederea criticată nu retroactivează, ci stabilește, începând cu data intrării sale în vigoare, situații de suspendare a pensiei de invaliditate, și nici nu anulează drepturile legal obținute până la acest moment. În ceea ce privește pretinsa discriminare operată prin dispozițiile legale criticate, instanța evocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.359 din 13 octombrie 2011. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e), coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Textele legale criticate au următorul cuprins:– Art. 114 alin. (1) lit. e): „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, precum și pensionarii urmași încadrați în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II.“ … – Art. 6 alin. (1) pct. I lit. a): „În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă; […].“ …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, precum și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și prevederilor art. 30 din Declarația universală a drepturilor omului privind modalitatea de interpretare a acesteia. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea art. 114 alin. (1) lit. e), coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018, sau Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 17 februarie 2014). Astfel, Curtea a statuat că justificarea suspendării plății pensiei în situația avută în vedere de dispozițiile de lege criticate ține de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că și-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana își redobândește, parțial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar își încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz. Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plății pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfășoară activitate remunerată, urmând ca, în funcție de rezultatul revizuirii medicale, să se dispună fie încetarea plății acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens și rațiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că și-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. … 15.În ceea ce privește critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că, în Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 19, a statuat că art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 nu conține dispoziții de lege cu efect retroactiv, ci stabilește că, începând cu data intrării sale în vigoare, plata pensiei de invaliditate acordată persoanelor încadrate în gradul I sau II se suspendă dacă acestea se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Textul de lege nu anulează drepturile obținute în mod legal până la data intrării sale în vigoare. … 16.Cu referire la invocarea art. 44 din Constituție, Curtea a statuat că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că protecția dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit (a se vedea Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 18). În plus, Curtea a statuat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, limite care, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 93 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 2 iunie 2021, paragraful 27). … 17.De asemenea, în ceea ce privește invocarea principiului drepturilor câștigate, Curtea a precizat, în paragraful 20 al aceleiași decizii, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. … 18.Cu referire la critica privind pretinsa discriminare a pensionarilor cu grad I sau II de invaliditate care doresc să presteze muncă salarizată față de pensionarii cu grad I sau II de invaliditate care doresc să presteze activitate independentă sau obțin venituri din proprietate intelectuală, Curtea reține că persoanele pretins discriminate se află, în mod obiectiv, într-o altă categorie decât cele față de care se pretinde că se realizează discriminarea. Astfel, pentru identificarea naturii juridice a venitului salarial și sesizarea diferențelor esențiale față de veniturile din activități independente sau/și din proprietate intelectuală, trebuie analizate, prin comparație, art. 10 din Codul muncii și definiția activității independente conținută în art. 7 pct. 3 din Codul fiscal. Astfel, potrivit art. 10 din Codul muncii, „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu“. Activitatea independentă, potrivit Codului fiscal, este „orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii: 3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru; 3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți; 3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea; 3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară; 3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității; 3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective; 3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii“. … 19.Examinarea comparativă a art. 10 din Codul muncii și art. 7 pct. 3 din Codul fiscal relevă diferențele majore în care se situează salariații și, respectiv, persoanele care realizează venituri din activități independente. Raportul de dreptul muncii implică, în mod necesar, obligația angajatului de a presta munca pentru și sub autoritatea unui angajator. În schimb, persoana care desfășoară activitate independentă are, potrivit definiției din legea fiscală, o libertate de acțiune incomparabilă cu cea a salariatului. Beneficiarul unei pensii de invaliditate, în baza contractului individual de muncă pe care, eventual, l-ar încheia, este supus unor obligații prestabilite, pentru și sub autoritatea unui angajator, incompatibile cu starea sa de invaliditate. În schimb, dacă același beneficiar s-ar angaja în desfășurarea unei activități independente nu s-ar vedea obligat să facă față unui volum de activități cu certitudine prestabilite. Prin urmare, Curtea reține că legiuitorul este îndreptățit să interzică beneficiarului pensiei de invaliditate de grad I sau II doar cumulul cu salariul, nu și cu venituri din activități independente sau proprietate intelectuală. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Melania Laura Man în Dosarul nr. 1.624/100/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e), coroborate cu art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește