DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Ecolemn Products – S.R.L. din Caransebeș în Dosarul nr. 4.565/115/2016* al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.749D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea acesteia și judecarea cauzei și în lipsă. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.758D/2018, nr. 1.759D/2018 și nr. 1.837D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519, ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, ale art. 519 și ale art. 521 alin. (3) și (4) raportat la cele ale art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Mihai Surugiu în Dosarul nr. 1.784/273/2015 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, de Elena Drăghici în Dosarul nr. 23.543/325/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, precum și de Gheorghe Vasilache și Tudorina Vasilache în Dosarul nr. 38.794/3/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la Dosarul nr. 1.758D/2018 autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia și judecarea cauzei și în lipsă. … 7.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.758D/2018, nr. 1.759D/2018 și nr. 1.837D/2018 la Dosarul nr. 1.749D/2018, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, având în vedere Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, solicită respingerea, ca inadmisibilă, având în vedere că aceasta vizează chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 25 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 4.565/115/2016*, nr. 1.784/273/2015 și nr. 23.543/325/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519, ale art. 521 alin. (1), (3) și (4) raportat la cele ale art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Ecolemn Products – S.R.L. din Caransebeș, de Mihai Surugiu și Elena Drăghici în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate împotriva unor decizii pronunțate în apel. … 10.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 38.794/3/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost invocată de Gheorghe Vasilache și Tudorina Vasilache într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei decizii pronunțate în apel. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, în cauză, calea de atac a recursului a fost deschisă ca urmare a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Astfel, art. 147 alin. (4) din Constituție se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor naște în viitor, sfera sa de aplicare neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale. … 12.Prin pronunțarea Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, care nu exclud în mod explicit de la interpretare decizia Curții Constituționale, se încalcă art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Ca urmare a interpretării date prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie pentru toate instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, partea este lipsită de calea de atac a recursului, deoarece cauza a fost înregistrată pe rolul instanței judecătorești anterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, în condițiile art. 27 din Codul de procedură civilă și ale Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, recursul este inadmisibil, calea de atac nefiind prevăzută de lege. … 13.Se mai arată că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și-a depășit atribuțiile, încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, limitând astfel accesul liber la justiție. Controlul instanței supreme trebuie să se limiteze la textele de lege pe care trebuie să le interpreteze atunci când există o practică neunitară, și nu să se extindă și asupra unei decizii a Curții Constituționale. Însă dispozițiile art. 521 alin. (3) și (4) și ale art. 518 din Codul de procedură civilă recunosc puterea de interpretare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără a fi rezumată la textul de lege și doar dacă această atribuție nu intră în contradicție cu deciziile Curții Constituționale.  … 14.Având în vedere că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, inclusiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 15.Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.  … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 27 – Legea aplicabilă hotărârilor, ale art. 519 – Obiectul sesizării, ale art. 521 alin. (1), (3) și (4) – Conținutul și efectele hotărârii, prin raportare la art. 518 – Încetarea efectelor deciziei din Codul de procedură civilă. … 20.În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, instanța constituțională trebuie să țină seama, în controlul de constituționalitate, de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 176 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iunie 2019, paragrafele 56 și 57, sau Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 28 februarie 2020, paragrafele 24 și 25). … 21.Prin urmare, în prezentele cauze, având în vedere conținutul normativ al normei de trimitere cuprinse în art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă și pe cel al normei legale la care se face trimitere, respectiv art. 518 din același cod, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de instanța supremă, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În legătură cu dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că acestea au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, cu menținerea soluției legislative. Prevederile legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:– Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“; … – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.“ …  … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 24.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continuă să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a observat că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituțională, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 25.Prin aceeași decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28). … 26.În prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 27.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 28.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceasta nu este motivată, or prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, datorită generalității sale, excepția va fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu este motivată. Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea constată că textul constituțional invocat este unul general, prin raportare la acesta excepția apărând ca nemotivată. … 29.În privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate. Astfel, pe de o parte, Curtea reține că este invocată în mod generic contradicția textelor de lege criticate cu prevederile constituționale. Or, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în indicarea motivelor de neconstituționalitate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Pe de altă parte, motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă. … 30.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Ecolemn Products – S.R.L. din Caransebeș, de Mihai Surugiu și de Elena Drăghici în dosarele nr. 4.565/115/2016*, nr. 1.784/273/2015 și nr. 23.543/325/2016 ale Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, precum și de Gheorghe Vasilache și Tudorina Vasilache în Dosarul nr. 38.794/3/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește