DECIZIA nr. 323 din 30 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 8.203/233/2018 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.461D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.246D/2019 și nr. 1.199D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Vasile Panțuș în Dosarul nr. 18.237/231/2018 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă, respectiv de George Nicanor Ene în Dosarul nr. 6.265/202/2017 al Judecătoriei Călărași. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent precizează că, în Dosarul nr. 1.199D/2021, autorul excepției a transmis, în sprijinul admiterii excepției de neconstituționalitate formulate, un punct de vedere și o serie de documente în copie care vizează situația litigioasă din dosarul instanței de trimitere, precum și o cerere de recuzare a cinci membri ai Curții Constituționale. … 6.Luând act de cele învederate, Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate anterior, pune în discuție, din oficiu, măsura conexării acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.246D/2019 și a Dosarului nr. 1.199D/2021 la Dosarul nr. 2.461D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că există jurisprudență relevantă în materie, cum ar fi Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016 sau Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2019, prin care Curtea Constituțională a arătat că, dată fiind activitatea de verificare, în esență, a unor informații cu caracter obiectiv pe care o desfășoară oficiul de cadastru și publicitate imobiliară (oficiul teritorial), nu este necesară citarea acestuia în cauzele la care face referire art. 32 din Legea nr. 7/1996 și nu sunt încălcate normele constituționale invocate în motivarea excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 13 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.203/233/2018, Încheierea din 29 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.237/231/2018, și, respectiv, Încheierea din 29 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.265/202/2017, Judecătoria Galați – Secția civilă, Judecătoria Focșani – Secția civilă și, respectiv, Judecătoria Călărași au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Oltița Manafu, de Vasile Panțuș și, respectiv, de George Nicanor Ene în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri împotriva unor încheieri de carte funciară.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora oficiul de cadastru și publicitate imobiliară nu este citat în cauzele privind soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară, nu îndeplinesc criteriile de calitate a legii (claritate, precizie, predictibilitate) și încalcă, în principal, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, deoarece permit oficiului de cadastru și publicitate imobiliară să gestioneze activitatea de carte funciară (înscriere, modificare, radiere) în mod arbitrar și chiar abuziv, fără a avea nicio responsabilitate pentru activitatea desfășurată.  … 10.Judecătoria Galați – Secția civilă, Judecătoria Focșani – Secția civilă și Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 1.199D/2021, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse la Dosarul nr. 1.199D/2021, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.În prealabil, cu privire la cererea de recuzare formulată de autorul excepției din Dosarul nr. 1.199D/2021, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la recuzare nu sunt aplicabile în procedura din fața instanței constituționale.  … 15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu următoarea redactare: „Soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial.“ … 17.Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 1 – Statul român, art. 4 – Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt menționate prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cuprinse la art. 1 – Obligația de a respecta drepturile omului, art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv, art. 14 – Interzicerea discriminării și art. 17 – Interzicerea abuzului de drept. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că argumentele invocate în susținerea neconstituționalității dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 7/1996 vizează, în esență, faptul că oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară nu este citat în procesele având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară, acțiunea în justificare tabulară, în rectificare, precum și în cele privind prestațiile tabulare reglementate de Legea nr. 7/1996.  … 19.Critici de neconstituționalitate similare au mai fost examinate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, exemplificative fiind Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 12 mai 2016, Decizia nr. 252 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 9 august 2016, Decizia nr. 653 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2017, Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 22 mai 2019, Decizia nr. 45 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, sau Decizia nr. 817 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 2 mai 2022, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 7/1996.  … 20.În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut, în concordanță cu cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite prin Decizia nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 octombrie 2008, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, că, din moment ce în cauzele referitoare la căile de atac împotriva încheierilor date cu privire la cererile de înscriere în cartea funciară instanța nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, ci doar legalitatea și temeinicia încheierii contestate, acesta nu poate fi citat ca parte în proces, singurele persoane susceptibile să aibă calitate procesuală fiind cele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară. … 21.Totodată, Curtea Constituțională a observat că, potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, registratorul este învestit cu competența de verificare a unor informații cu caracter obiectiv, care presupune activități de confruntare a actelor depuse de solicitant cu exigențe legale clare și explicite, a căror neîndeplinire apare cu ușurință ca evidentă. Așadar, registratorul nu efectuează o analiză internă, subiectivă a cererii, ci se limitează la a cerceta dacă este întrunit un anumit set de condiții, strict și inechivoc prevăzute de lege. Potrivit art. 30 din aceeași lege, dacă registratorul constată că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum și aceasta din urmă nu întrunesc condițiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora, va respinge cererea printr-o încheiere motivată. Aceeași soluție va pronunța și în cazul în care se solicită înscrierea unui act juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau când nu sunt îndeplinite anumite condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare. Persoanele interesate sau notarul public pot/poate formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul. Aceiași subiecți de drept pot formula plângere împotriva încheierii registratorului-șef, care va fi soluționată de judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul. Prin urmare, Curtea a reținut că activitatea oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară se rezumă la verificarea unor cerințe obiective, rolul acestora fiind de a conferi operațiunii juridice încheiate de părțile raportului juridic generator de drepturi sau obligații susceptibile de a fi înscrise în cărțile funciare un anumit formalism, de natură să consolideze opozabilitatea acestuia față de terți. … 22.Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că nu există o poziție privilegiată a oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, ca urmare a lipsei calității lor procesuale pasive în procesele având ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară. Principiul constituțional al egalității este aplicabil în situații identice sau similare, iar în situații juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu pot fi puse, sub aspect procesual, pe poziție de egalitate cu părțile din procesele respective. … 23.Cu referire la pretinsa absolvire a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară de orice formă de răspundere juridică prin aceea că este lipsit de calitate procesuală pasivă în situațiile prevăzute de art. 32 din Legea nr. 7/1996, Curtea a mai reținut că prevederile art. 915 din Codul civil reglementează răspunderea pentru ținerea defectuoasă a cărții funciare și stabilesc că cel prejudiciat printr-o faptă săvârșită, chiar din culpă, în păstrarea și administrarea cărții funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de despăgubiri a oficiului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară de la locul situării imobilului și a persoanei răspunzătoare de prejudiciul astfel cauzat, dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin exercitarea acțiunilor și căilor de atac prevăzute de lege. Așadar, actualul cadru legislativ configurează inclusiv răspunderea civilă delictuală a oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, în calitate de comitent, pentru fapta prepusului său, astfel că nu poate fi reținută critica referitoare la pretinsa inaplicabilitate a normelor generale care instituie răspunderea oricărei autorități publice pentru greșelile/faptele cauzatoare de prejudicii ale funcționarilor din cadrul acesteia. Legea oferă posibilitatea recuperării eventualului prejudiciu, iar faptul că acest lucru se va realiza în cadrul unui alt demers procesual separat nu este o chestiune care să afecteze constituționalitatea reglementării criticate. … 24.Totodată, Curtea a mai arătat că sfera de aplicare a art. 32 din Legea nr. 7/1996 este una clar delimitată. Potrivit textului de lege criticat, oficiul de cadastru și publicitate imobiliară nu poate avea calitate procesuală pasivă în procesele declanșate în vederea soluționării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară, nu însă și în alte procese, astfel că situația de excepție, așa cum este reglementată de textul legal examinat, nu poate fi extinsă la alte situații în care oficiul de cadastru și publicitate imobiliară este chemat în judecată, cum ar fi cele vizate de art. 915 din Codul civil referitoare la acțiunile pentru răspundere civilă delictuală.  … 25.În considerarea argumentelor mai sus prezentate, extrase din jurisprudența în materie a Curții Constituționale și care își mențin valabilitatea și în această cauză, Curtea constată că dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996 îndeplinesc criteriile de calitate a legii și nu contravin principiului egalității în drepturi, accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, astfel cum sunt consacrate de art. 1 alin. (3) și (5), art. 16, 21 și 24 din Constituție, precum și de art. 6, 13 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorii excepției. … 26.În ceea ce privește invocarea celorlalte norme constituționale, și anume art. 4 – Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 – Universalitatea și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană, precum și a art. 1 și 17 din convenția anterior menționată, Curtea reține că autorii excepției nu au formulat argumente care să susțină relația de contrarietate a textului legal criticat față de aceste norme juridice, iar acestea nici nu pot fi deduse în mod rezonabil de Curtea Constituțională (în sensul Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, nefiind motivată, astfel cum impune art. 10 din Legea nr. 47/1992. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oltița Manafu în Dosarul nr. 8.203/233/2018 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Vasile Panțuș în Dosarul nr. 18.237/231/2018 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă și de George Nicanor Ene în Dosarul nr. 6.265/202/2017 al Judecătoriei Călărași și constată că dispozițiile art. 32 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Focșani – Secția civilă și Judecătoriei Călărași și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește