DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel-Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, excepție ridicată de Societatea Lyk – S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 264/39/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.176D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Răzvan Enciu din Baroul Iași, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.277D/2020, nr. 1.371D/2020, nr. 1.626D/2020 și nr. 971D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994, excepție ridicată de Societatea Rvg Speed – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 155/39/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 teza a doua din Legea nr. 44/1994, excepție ridicată de Societatea Trans Nicolaescu – S.R.L. din Costișa, județul Suceava, în Dosarul nr. 844/39/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 din Legea nr. 44/1994, excepție ridicată de Societatea Pris Com Univers – S.R.L. din Flămânzi, județul Botoșani, în Dosarul nr. 512/39/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua din Legea nr. 44/1994, excepție ridicată de Societatea Transmeridian – S.R.L. din Rădăuți, județul Suceava, în Dosarul nr. 5.677/86/2017*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele Societatea Rvg Speed – S.R.L. și Societatea Pris Com Univers – S.R.L., domnul avocat Răzvan Enciu, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.277D/2020, nr. 1.371D/2020, nr. 1.626D/2020 și nr. 971D/2021 la Dosarul nr. 1.176D/2020. Reprezentantul autoarelor excepțiilor de neconstituționalitate și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.277D/2020, nr. 1.371D/2020, nr. 1.626D/2020 și nr. 971D/2021 la Dosarul nr. 1.176D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționale care, în esență, reiterează susținerile din motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței de judecată. Arată că se încalcă art. 135 alin. (1) și (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, se creează o discriminare între două categorii de operatori de transport prin crearea unui avantaj nejustificat operatorilor de transport feroviar care au dreptul de a transporta toate categoriile de beneficiari ai Legii nr. 44/1994 pe întreg teritoriul țării. În schimb, operatorii de transport rutier pot să ofere servicii unui număr mai redus de beneficiari ai Legii nr. 44/1994, respectiv doar veteranilor de război din mediul rural și doar în interiorul județului în care domiciliază. Acest avantaj reprezintă un caz clar de ajutor de stat, în sensul acestei noțiuni din art. 107 alin. (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. … 7.Se încalcă și art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece se creează o discriminare pe criteriul domiciliului veteranilor de război. Cei cu domiciliul în mediul rural au dreptul doar la jumătate dintre călătoriile la care au dreptul cei care au domiciliul în afara mediului rural. Pentru a ajunge într-un alt județ decât cel de domiciliu trebuie să folosească unul dintre cele 12 tichete gratuite acordate pentru transport rutier până la o localitate cu cale ferată, urmând ca, ulterior, să folosească un al doilea tichet pentru a ajunge la destinație. Cu alte cuvinte, veteranul cu domiciliul în mediul rural trebuie să folosească două tichete, spre deosebire de cel cu domiciliul în afara mediului rural, care trebuie să folosească doar un tichet. … 8.Un al doilea criteriu de discriminare reiese din faptul că veteranii din mediul rural au posibilitatea de a alege modul de călătorie, în vreme ce ceilalți pot utiliza doar căile feroviare. … 9.În final, arată că dispoziția criticată este inspirată dintr-o reglementare adoptată în anul 1990, când economia României nu era o economie de piață și, ca atare, nu este compatibilă cu prevederile art. 135 alin. (1) din Legea fundamentală care stabilesc că România este economie de piață. … 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii în sensul că pretinsa încălcare a libertății economice, că scopul Legii nr. 44/1994 nu a fost acela de a crea un avantaj economic unor societăți comerciale, ci de a acorda un beneficiu veteranilor de război sau văduvelor de război. … 11.Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, niciuna dintre autoarele excepției nu se află în situația beneficiarilor Legii nr. 44/1994 pentru a se prevala de acest text constituțional. De aceea, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate trebuie respinsă ca inadmisibilă. … 12.Având cuvântul în replică, reprezentantul convențional al autoarelor excepției de neconstituționalitate arată că, urmărind să acorde un beneficiu anumitor categorii de persoane, legiuitorul a ajuns să instituie o discriminare indirectă a operatorilor economici pe căile de transport rutier. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:13.Prin încheierile din 2 iulie 2020 și 20 mai 2020, pronunțate în dosarele nr. 264/39/2017/a1 și nr. 155/39/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Excepția constituie obiectul dosarelor Curții nr. 1.176D/2020 și 1.277D/2020. … 14.Prin Încheierea din 28 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 844/39/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua din Legea nr. 44/1994. Excepția constituie obiectul dosarului Curții nr. 1.371D/2020. … 15.Prin Încheierea din 8 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 512/39/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 din Legea nr. 44/1994. Excepția constituie obiectul dosarului Curții nr. 1.626D/2020. … 16.Prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.677/86/2017*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 alin. 2 teza a doua din Legea nr. 44/1994. Excepția constituie obiectul dosarului Curții nr. 971D/2021. … 17.Excepția a fost ridicată de Societatea Lyk – S.R.L. din Botoșani, Societatea Rvg Speed – S.R.L. din Iași, Societatea Trans Nicolaescu – S.R.L. din Costișa, județul Suceava, Societatea Pris Com Univers – S.R.L. din Flămânzi, județul Botoșani, și de Societatea Transmeridian – S.R.L. din Rădăuți, județul Suceava, în cauze având ca obiect contestație act administrativ fiscal. … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate sunt contrare principiului clarității și previzibilității legii. Astfel, deși prevederile criticate din conținutul art. 16 din Legea nr. 44/1994 nu disting între transportul local, județean sau intrajudețean, conform art. 23 din aceeași lege Ministerul Finanțelor achită direct aceste costuri către Ministerul Transportului și Infrastructurii. Din interpretarea coroborată a prevederilor criticate rezultă că din cauza faptului că se decontează doar cheltuielile de călătorie efectuate intrajudețean, beneficiarii Legii nr. 44/1994 ar putea călători gratuit cu mijloacele de transport auto doar în regim județean. Ca atare, principiul securității juridice este încălcat întrucât există o contradicție între dispoziții ale aceluiași act normativ. În aceste condiții, apreciază autoarele, în temeiul art. 53 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar trebui să se țină seama cu prioritate de prevederile art. 16 din Legea nr. 44/1994, având în vedere că acestea fac parte din reglementarea de fond cuprinsă în această lege, în vreme ce art. 23 din Legea nr. 44/1994 are natura unei norme procedurale, prin care se dispune cu privire la aplicarea actului normativ. … 19.Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, autoarele excepției menționează, în prealabil, că au calitatea de a invoca acest standard constituțional, având în vedere că beneficiarii Legii nr. 44/1994 își exercită dreptul la liberă circulație reglementat de art. 25 din Constituție prin intermediul operatorilor de transport. Mai arată că, în măsura în care beneficiarii Legii nr. 44/1994 ar dori să călătorească pe trasee interjudețene, aceștia s-ar vedea obligați să efectueze călătoria pe calea ferată, decontarea călătoriei pe mijloacele de transport auto fiind limitată, indirect, la traseele județene. Limitarea călătoriilor pentru această categorie de veterani doar la nivelul județului, în ipoteza în care aceștia optează să efectueze călătoria cu mijloace de transport auto, creează un tratament diferit față de celelalte categorii de veterani de război, beneficiari ai Legii nr. 44/1994. … 20.Mai departe, se arată că beneficiarii Legii nr. 44/1994 se găsesc într-o situație similară cu beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, în sensul că statul a înțeles să acorde facilitățile la transport în favoarea persoanelor expres prevăzute de cele două acte normative, situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. Ca atare, nu se justifică un tratament juridic diferit. … 21.Autoarele arată că, spre deosebire de operatorii de transport feroviar care sunt îndreptățiți să presteze servicii de transport pe întreg teritoriul țării în favoarea tuturor beneficiarilor Legii nr. 44/1994, atât în cadrul aceluiași județ, cât și între localități din județe diferite, operatorii de transport rutier au dreptul de a oferi servicii doar beneficiarilor care domiciliază în mediul rural și doar prin servicii de transport județean (între localități situate în același județ), deoarece doar în acest caz costul serviciului de transport le va fi decontat de la bugetul de stat. Din cauza acestei reglementări transportatorii feroviari beneficiază de un avantaj neconcurențial față de transportatorii rutieri, interzis de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție. În plus, transportatorii feroviarii sunt, în fapt, beneficiarii unui veritabil ajutor de stat, incompatibil cu piața internă, așa cum este definit de art. 107 alin. (2) lit. a), raportat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit interpretării date acestora de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Autoarele excepției oferă, în continuare, temeiuri care să susțină concluzia că reglementarea criticată îndeplinește toate condițiile prevăzute de reglementarea Uniunii Europene referitoare la natura ajutorului de stat. … 22.Mai departe, autoarele susțin că, deși verificarea compatibilității unei norme de drept intern în raport cu normele de drept european nu intră în competența Curții Constituționale, norma europeană poate constitui o normă interpusă celei de referință, în măsura în care are relevanță constituțională și este suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 668 din 18 mai 2011). În cauza de față, norma de drept europeană invocată respectă aceste exigențe pentru a putea fi considerată normă de drept interpusă în controlul de constituționalitate a prevederilor criticate prin prezenta excepție. … 23.În sfârșit, se mai arată că prevederile criticate au fost adoptate într-un moment în care în România nu exista economie de piață, serviciile de transport, deopotrivă feroviar și rutier, fiind furnizate de către întreprinderi ale statului. Într-un astfel de context, acordarea de drepturi exclusive anumitor întreprinderi nu era criticabilă, așa cum este criticabilă o astfel de măsură în prezent când în România este economie de piață. … 24.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarele Curții nr. 1.176D/2020 și nr. 971D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 25.În Dosarul Curții nr. 1.277D/2020, instanța judecătorească apreciază că excepția este întemeiată, deoarece limitează dreptul beneficiarilor legii care locuiesc în mediul rural de a călători gratuit numai pe căi de transport auto județene. Dreptul exclusiv de care beneficiază întreprinderile de transport feroviar de a presta servicii de transport pe raza întregii țări în favoarea beneficiarilor Legii nr. 44/1994 și de a încasa de la bugetul de stat contravaloarea acestor servicii este de natură să le creeze un avantaj neconcurențial în raport cu operatorii de transport rutier cu care concurează pe aceeași piață. … 26.În Dosarul Curții nr. 1.371D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și precizează, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, că, atunci când excepția nu a fost ridicată din oficiu, nu este obligatorie motivarea acesteia, invocând art. 29 din Legea nr. 47/1992. … 27.În Dosarul Curții nr. 1.626D/2020, apreciază că prevederile legale criticate nu pot conduce, prin ele însele, la instituirea unor privilegii de natură să împiedice concurența loială pe piața operatorilor de transport persoane. Motivele invocate de intimata reclamantă cu privire la dreptul operatorilor de transport rutier de a presta serviciile lor veteranilor și văduvelor de război vizează de fapt aspecte de interpretare și aplicare în concret a Legii nr. 44/1994, împrejurări ce urmează a fi verificate de instanța de contencios administrativ prin raportare la ansamblul prevederilor legale care au incidență în materie. … 28.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 29.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului legal prezent și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:30.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 31.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie 2002, care au următorul conținut:– Art. 16 lit. a):(1)Veteranii de război și văduvele de război beneficiază și de următoarele drepturi: a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilați, pentru invalizii de război, precum și pentru veteranii de război decorați cu ordine și medalii de război.Veteranii de război decorați cu Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945», cei nedecorați, precum și văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii, ofițerii și ceilalți veterani de război decorați cu Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945» călătoresc la clasa I, iar cei nedecorați și văduvele de război, la clasa a II-a.Veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloacele de transport auto, pe calea ferată sau pe căile fluviale, la alegere.În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceștia le pot folosi și pentru însoțitori. Legitimațiile de transport tip card pot fi utilizate și de către soțul/soția sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe bază de procură autentificată, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei.Însoțitorii marilor mutilați și ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleași drepturi de transport gratuit și la aceeași clasă ca și titularii drepturilor ai căror însoțitori sunt; … – Art. 23:Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale ori locale.Călătoria pe calea ferată se efectuează pe bază de legitimații de transport tip card puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la cererea asociațiilor veteranilor de război legal constituite. Achitarea costurilor de călătorie pe calea ferată, căile fluviale și auto județene, pe baza legitimațiilor de transport tip card, se face de către Ministerul Finanțelor Publice direct Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar costul biletelor pe mijloacele de călătorie în comun din municipii și orașe se suportă de către consiliile județene și locale.Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare măsurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi. …  … 32.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață. … 33.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu referire la pretinsa neclaritate a prevederilor criticate, că autoarele excepției de neconstituționalitate se rezumă la a propune o modalitate de interpretare a acestora și oferă și o rațiune pentru care această din urmă interpretare este preferabilă. Simpla posibilitate ca dispozițiile legale incidente în soluționarea unei cauze judiciare să fie interpretabile nu reprezintă, așa cum susțin autoarele, o încălcare a principiului securității juridice. Dimpotrivă, ține de esența înfăptuirii justiției, în sensul acestei noțiuni care se regăsește în art. 124 din Constituție, faptul că judecătorii au îndatorirea de a impune, în situația în care sunt legitime mai multe interpretări alternative, interpretarea normelor legale care se va bucura de autoritate. … 34.Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, autoarele excepției menționează, în prealabil, că au calitatea de a invoca acest standard constituțional, având în vedere că beneficiarii Legii nr. 44/1994 își exercită dreptul la liberă circulație reglementat de art. 25 din Constituție prin intermediul operatorilor de transport. Mai arată că, în măsura în care beneficiarii Legii nr. 44/1994 ar dori să călătorească pe trasee interjudețene, aceștia s-ar vedea obligați să efectueze călătoria pe calea ferată, decontarea călătoriei pe mijloacele de transport auto fiind limitată, indirect, la traseele județene. Limitarea călătoriilor pentru această categorie de veterani doar la nivelul județului, în ipoteza în care aceștia optează să efectueze călătoria cu mijloace de transport auto, creează un tratament diferit față de celelalte categorii de veterani de război, beneficiari ai Legii nr. 44/1994. … 35.Această critică de neconstituționalitate pleacă de la premisa greșită că autoarele excepției de neconstituționalitate pot invoca art. 25 din Constituție referitor la libertatea de circulație a cetățenilor. Mai mult decât atât, este rezonabilă presupunerea că legiuitorul nu a consacrat drepturile prevăzute la art. 16 și 23 din Legea nr. 44/1994, cu prioritate, în scopul de a conferi caracter efectiv dreptului fundamental la circulație al beneficiarilor acestora. Măsurile de gratuitate la transport sunt doar o parte dintre drepturile și facilitățile oferite de capitolul II (art. 10-17) alLegii nr. 44/1994 și, în ansamblul lor, reprezintă măsuri luate în considerarea faptului că, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, România este stat social. În plus, Curtea Constituțională reține că art. 16 alin. (1) din Constituție nu poate fi interpretat în sensul că impune ca diferitele categorii de persoane pe care ordinea juridică le instituite să fie reglementate în mod identic sub toate aspectele care pot fi apreciate ca fiind comune respectivelor categorii. Tratamentul discriminatoriu sau, dimpotrivă, nediscriminatoriu trebuie apreciat și în funcție de cât de semnificative sunt deosebirile de conținut ale reglementării. În cauza de față, chiar dacă legiuitorul nu îi tratează în mod identic pe beneficiarii Legii nr. 44/1994 care locuiesc în mediul rural și pe cei care nu locuiesc în mediul rural, o astfel de constatare nu conduce, în mod automat, la concluzia că acest tratament este discriminatoriu. Mai mult decât atât, dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție nu pot fi interpretate și aplicate de o manieră într-atât de strictă încât să îl pună pe legiuitor în dificultatea de a acționa în vederea implementării numeroaselor și variatelor politici sociale pe care este îndreptățit să le adopte.  … 36.Autoarele excepției precizează că beneficiarii Legii nr. 44/1994 se găsesc într-o situație similară cu beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 10 decembrie 2020, în sensul că statul a înțeles să acorde facilitățile la transport în favoarea persoanelor expres prevăzute de cele două acte normative, situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. Ca atare, nu se justifică un tratament juridic diferit. … 37.În ceea ce privește această critică, se observă că sunt pe deplin relevante cele anterior precizate. În plus, Curtea reține, pe de o parte, că este rezonabilă presupunerea că, în considerarea unor valori consacrate ca fiind supreme de art. 1 alin. (3) din Constituția României, precum demnitatea omului și dreptatea, și pe care același text constituțional le garantează, Statul Român a adoptat atât Decretul-lege nr. 118/1990, cât și Legea nr. 44/1994. Pe de altă parte, Statul Român are prerogativa de a aprecia că deosebirile dintre destinatarii celor două acte normative sunt suficient de relevante pentru a justifica un tratament juridic care să nu fie identic, ci, după caz, să prevadă unele deosebiri de conținut, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt majore. … 38.Mai departe, autoarele arată că, spre deosebire de operatorii de transport feroviar care sunt îndreptățiți să presteze servicii de transport pe întreg teritoriul țării în favoarea tuturor beneficiarilor Legii nr. 44/1994, atât în cadrul aceluiași județ, cât și între localități din județe diferite, operatorii de transport rutier au dreptul de a oferi servicii doar beneficiarilor care domiciliază în mediul rural, și doar prin servicii de transport județean (între localități situate în același județ), deoarece doar în acest caz costul serviciului de transport le va fi decontat de la bugetul de stat. Din cauza acestei reglementări, transportatorii feroviari beneficiază de un avantaj neconcurențial față de transportatorii rutieri, interzis de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție.  … 39.Cu referire la această critică, Curtea reține că dispozițiile criticate nu aduc atingere nici concurenței care, potrivit art. 135 alin. (1) din Constituție, reprezintă, alături de libera inițiativă, baza economiei de piață în România. În plus, prin adoptarea lor, statului nu i se poate imputa că și-a încălcat obligația de a asigura protecția concurenței loiale, impusă de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Prin impunerea acestei din urmă obligații, puterea constituantă a impus statului ca, în mod activ, să împiedice, de exemplu, ca unii operatori economici să împiedice prin mijloace arbitrare ca alți actori economici să poată activa în anumite sectoare economice. Dar prevederile criticate au fost adoptate de către stat în implementarea unei politici cu un pronunțat caracter social și nu reprezintă o intervenție de natură economică și care, astfel, să pericliteze valorile ocrotite de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție.  … 40.În continuare, în motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că transportatorii feroviarii sunt, în fapt, beneficiarii unui veritabil ajutor de stat, incompatibil cu piața internă, așa cum este definit de art. 107 alin. (2) lit. a), raportat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit interpretării date acestora de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Autoarele excepției oferă, în continuare, temeiuri care să susțină concluzia că reglementarea criticată îndeplinește toate condițiile prevăzute de reglementarea Uniunii Europene referitoare la natura ajutorului de stat. De asemenea, autoarele prezentei excepții de neconstituționalitate susțin că, deși verificarea compatibilității unei norme de drept intern în raport cu normele de drept european nu intră în competențele Curții Constituționale, norma europeană poate constitui o normă interpusă celei de referință, în măsura în care are relevanță constituțională și este suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). În cauza de față, norma de drept europeană invocată respectă aceste exigențe pentru a putea fi considerată normă de drept interpusă în controlul de constituționalitate a prevederilor criticate prin prezenta excepție.  … 41.Cu referire la această critică prin care se invocă relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern, trebuie reiterată jurisprudența relevantă a Curții Constituționale. Astfel, în Decizia nr. 811 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 22 martie 2022, paragraful 22, Curtea Constituțională a stabilit că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că în raporturile dintre legislația Uniunii Europene și cea națională (cu excepția Constituției) se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Mai mult, Curtea a reținut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanța constituțională se poate pronunța asupra constituționalității unui text de lege prin raportare la prevederile unui act european, s-ar încălca în mod evident competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de bază este de competența acesteia din urmă (art. 267 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene). În consecință, Curtea a stabilit că o atare excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă.  … 42.În sfârșit, se mai arată că prevederile criticate au fost adoptate într-un moment în care în România nu exista economie de piață, serviciile de transport, deopotrivă feroviar și rutier, fiind furnizate de către întreprinderi ale statului. Într-un astfel de context, acordarea de drepturi exclusive anumitor întreprinderi nu era criticabilă, așa cum este criticabilă o astfel de măsură în prezent, când în România există economie de piață.  … 43.Referitor la această critică, Curtea reamintește că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, economia de piață este un concept viu, evolutiv, astfel încât Curtea nu îl poate interpreta ca pe unul cu conținut fix, imuabil, ci având în vedere situația socioeconomică a statului. Ca atare, împrejurarea că statul decontează doar cheltuielile de transport feroviar interjudețean și nu și pe cele de transport rutier trebuie analizată în lumina acestei jurisprudențe a Curții Constituționale. … 44.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Lyk – S.R.L. din Botoșani, de Societatea Rvg Speed – S.R.L., de Societatea Trans Nicolaescu – S.R.L., de Societatea Pris Com Univers – S.R.L. și de Societatea Transmeridian – S.R.L. în dosarele nr. 264/39/2017/a1, nr. 155/39/2018/a1, nr. 844/39/2017/a1, nr. 512/39/2017/a1 și nr. 5.677/86/2017*/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește