DECIZIA nr. 322 din 30 mai 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 31 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 451
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 451
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 71 24/02/2022
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 165 27/03/2018
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 471 27/06/2017
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 760 22/11/2018
ART. 17REFERIRE LAHOTARARE 21/07/2005
ART. 17REFERIRE LAHOTARARE 26/05/2005
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Claudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Funny Tourism - S.R.L. din localitatea Budeasa, județul Argeș, în Dosarul nr. 2.022/280/2017 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.441D/2019. 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, în esență, că activitatea prestată de un avocat trebuie să se desfășoare, ca orice activitate economică, în condițiile legii, iar valoarea onorariului avocațial trebuie să respecte principiul proporționalității, în acest sens statuând Curtea în jurisprudența sa în materie, de exemplu, prin Decizia nr. 71 din 24 februarie 2022 sau Decizia nr. 165 din 27 martie 2018.
CURTEA,->>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 1.066/R-CONT din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.022/280/2017, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Funny Tourism – S.R.L. din localitatea Budeasa, județul Argeș, (reclamantă) într-un recurs declarat într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de bani reprezentând cheltuieli de judecată, formate din onorariul avocatului și taxa judiciară de timbru, suportate de reclamantă în două procese anterioare pe care aceasta le-a câștigat. În această cauză, instanța de fond a diminuat cuantumul sumei solicitate de reclamantă cu acest titlu, invocând textul de lege criticat pe calea excepției de neconstituționalitate. 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că posibilitatea acordată judecătorului cauzei de a diminua partea din cheltuielile de judecată constând în onorariul avocațial, în lipsa unor criterii obiective, este discriminatorie, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată. Criteriile de apreciere prevăzute de textul de lege sunt echivoce, generale, putând da naștere arbitrarului, încălcând astfel alin. (2) al art. 53 din Constituție.6.Se arată în acest sens că puterea de apreciere asupra complexității cauzei și asupra activității desfășurate de avocat este acordată unei persoane străine de această profesie, respectiv unui magistrat, care desfășoară o activitate profesională fundamental diferită. Astfel, se încalcă dreptul la un proces echitabil, cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată fiind judecată în mod arbitrar, subiectiv, de o instanță care ar trebui să fie imparțială. Din punctul de vedere al părții care efectuează cheltuieli de judecată, importantă este siguranța că avocatul său va face tot ce îi stă în putință să îi apere drepturile și libertățile fundamentale, obligația acestuia fiind una de diligență.7.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut normativ: „(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. (...)“12.->Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.13.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate identice, formulate de același autor ca în prezentul dosar, control concretizat prin Decizia nr. 71 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 21 iunie 2022. 14.->Respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, Curtea, raportându-se la jurisprudența sa în materie (respectiv Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33), a constatat prin decizia menționată că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este necesară, de vreme ce respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează să fie suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune, în mod necesar, ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea adversă, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.15.Curtea a mai observat că prevederile textului de lege criticat îndeplinesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanța de judecată poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, apreciind asupra proporționalității acestora în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfășurată de avocat. Mai mult, așa cum prevede expres textul de lege criticat, măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.16.->De altfel, în legătură cu activitatea avocatului, Curtea a statuat că acesta, prin exercitarea profesiei sale, îndeplinește o activitate economică, ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piață liberă (Hotărârea din 19 februarie 2002, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Wouters și alții, paragraful 49), însă orice activitate economică se desfășoară „în condițiile legii“ și a reținut, în consecință, că legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporțională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestația avocațială și onorariul solicitat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 471 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 17 august 2017, paragraful 20).17.Totodată, prin Decizia nr. 760 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 27 februarie 2019, Curtea a mai reținut (paragraful 18) că posibilitatea instanței de a interveni în sensul modificării părții din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului este justificată de necesitatea certificării că acestea reprezintă sume de bani reale, necesare și având caracter rezonabil, în raport cu natura activității efectiv prestate de către avocat, cu atât mai mult cu cât există pericolul exercitării abuzive a dreptului subiectiv civil de a pretinde despăgubiri pentru fapta ilicită constând în promovarea unei acțiuni judiciare neîntemeiate. În acest sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 26 mai 2005 și Hotărârea din 21 iulie 2005, pronunțate în cauzele Costin împotriva României, paragraful 43, și, respectiv, Străin și alții împotriva României, paragraful 87, potrivit căreia un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului lor.18.->În lipsa vreunui element de noutate relevant în prezenta cauză, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate în deciziile mai sus indicate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Funny Tourism – S.R.L. din localitatea Budeasa, județul Argeș, în Dosarul nr. 2.022/280/2017 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x