DECIZIA nr. 322 din 21 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Daniel Sandu Ichim în Dosarul nr. 18.188/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.927D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Ministerul Apărării Naționale și Comisia de Contestații a Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Comisia de Contestații a Ministerului Apărării Naționale prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că textul art. 108 din Legea nr. 223/2015 nu trebuie să restrângă, să acorde selectiv sau să nu acorde deloc dreptul la spor pentru pensia suplimentară, ci trebuie reformulat, fără echivoc, în sensul acordării sporului integral și în procent egal tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice. Articolul de lege criticat are un format incomplet și confuz și a produs contradicții și inechități în sistemul de pensii militare în sensul restrângerii sau chiar al neacordării acestui drept, creând un tratament juridic contrar art. 16 din Constituție. Prin art. 30 din Legea nr. 223/2015 s-a instituit un plafon maximal al pensiei de 85%, diferența de 20% față de plafonul reglementat de minimum 65% fiind constituită din sporul de vechime și sporul pentru contribuția pentru pensie suplimentară. Din cauză că în art. 108 din aceeași lege nu se prevede ordinea aplicării acestor sporuri și, mai ales, nu se stabilește elementul de raportare al sporului la pensia suplimentară, casa de pensii nu a putut cuantifica cu exactitate componența celor 20% din pensie, mai ales în situația celor care depășesc acest procent. Astfel, casa de pensii nu poate confirma cu certitudine procentul sporului pentru pensia suplimentară alocat și/sau dacă a fost acordat sau nu. În această situație, autorul excepției se întreabă cum a putut Ministerul Apărării Naționale să susțină că sporul pentru pensia suplimentară se aplică fără discriminare și în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Casa de pensii sectorială recunoaște printr-un comunicat publicat pe site-ul instituției că, pentru o parte din spor, efectele nu mai pot fi observate. În cazul său, pentru a se încadra în cei 20% maximum admiși, casa de pensii sectorială a trebuit să taie 18 procente din cele 38 la care avea dreptul. În situația în care casa de pensii a aplicat mai întâi sporul pentru vechimea suplimentară, sporul cuvenit pentru contribuția pentru pensie suplimentară nu s-a mai acordat. Prin urmare, acest din urmă drept i-a fost încălcat și este împiedicat să își exercite dreptul de a reclama acest fapt, deoarece casa sectorială de pensii refuză să facă precizările necesare în decizia de pensionare. Un alt efect grav al echivocului textului de lege criticat se poate constata la instanțele de judecată. Soluțiile adoptate sunt în contrast și divergente, pentru că instanțele au fost obligate să interpreteze după un text incomplet și confuz. Astfel, unele instanțe au respins acordarea distinct, în afara pensiei de serviciu, a sporului pentru pensie suplimentară, în timp ce altele au admis, în interiorul bazei de calcul, acordarea sporului de pensie suplimentară, cauza fiind lipsa din conținutul textului de lege a elementului de raportare a sporului pentru pensia suplimentară. În acest context invocă Hotărârea Tribunalului București nr. 743/2019, care a reușit să dea o interpretare, reușind să împace toate criteriile legii. În susținerea celor prezentate, autorul excepției depune concluzii scrise.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, prin care Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul este liber să stabilească atât criteriile pe baza cărora acordă pensia, cât și cuantumul acestui drept. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.188/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Daniel Sandu Ichim cu prilejul soluționării unei cauze civile privind recalcularea pensiei. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prevăd acordarea unui spor pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget. Amintește că, de la 1 ianuarie 1967 până la 1 aprilie 2001, cadrele militare au plătit contribuția pentru pensia suplimentară pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente. Începând cu data de 1 aprilie 2001, contribuția pentru pensia suplimentă a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și s-a plătit de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010. De la data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, până la 31 decembrie 2015, personalul militar a plătit contribuția individuală de asigurări sociale. Pensia suplimentară este, prin urmare, rezultatul unei obligații legale de contributivitate individuală care dă naștere obligației corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară separat de pensia de serviciu, și nu prin diminuarea dreptului la pensie militară de stat. Astfel, acest spor trebuie calculat separat, deoarece nu este element component al soldei și, din acest motiv, nu poate fi integrat în baza de calcul. Interpretarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, în sensul includerii acestui spor în baza de calcul al pensiei, supusă plafonării art. 30 din aceeași lege, face ca, în practică, acest spor să fie diminuat sau să nu mai fie acordat în situațiile când se depășește acest plafon. Astfel, se creează situații discriminatorii între persoane aflate în situații identice, ajungându-se chiar la încălcarea substanței dreptului în sine. Prin urmare, se încalcă art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015, precum și scopul principal enunțat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, este încălcată concepția actului normativ inițial prin care s-a instituit pensia suplimentară pentru cadrele militare, respectiv art. 64 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară și legislația ulterioară, care a păstrat aceeași reglementare timp de 50 de ani. Sunt înfrânte și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, precum și cele ale art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, privind proprietatea, întrucât dreptul la pensia suplimentară reprezintă un „bun“, așa cum decurge din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, se aduce atingere și prevederilor Constituției referitoare la dreptul la pensie, dreptul de proprietate și condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că autorul excepției este titularul unei pensii de serviciu care are o natură juridică diferită față de pensia stabilită pe baza contributivității în sistemul public, fiind calculată în funcție de veniturile înregistrate într-o anumită perioadă de activitate, constituită dintr-o sumă suplimentară celei ce s-ar fi cuvenit pe baza contribuțiilor efective, sumă suportată din bugetul de stat. Pensia suplimentară nu reprezintă în legislația națională o prestație distinctă, de sine stătătoare, astfel că, prin Legea nr. 223/2015 nu s-a intervenit asupra cuantumului pensiei ce ar rezulta din contribuția autorului excepției prin plata cotizațiilor obligatorii. Cât timp dreptul la pensia de serviciu nu e constituit pe baze contributive, cuantumul acesteia nefiind în directă legătură de proporționalitate cu contribuția plătită, statul poate interveni în considerarea dreptului său suveran de a-și stabili politicile economice și fiscale. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, față de susținerile privind situația discriminatorie în care se află persoanele vizate de ipoteza normei criticate, observă că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 se aplică tuturor acestor persoane, fără nicio diferență, iar aspectele expuse de autorul criticii reflectă de fapt propria opinie față de aplicarea legii la cazul său concret, comparativ cu situația altor colegi mai tineri și față de modalitatea în care legiuitorul a ales să reglementeze noul mod de calcul al pensiilor de serviciu. Or, aceste susțineri nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate care să intre în competența Curții Constituționale. Prin urmare, Guvernul consideră că nu se poate reține încălcarea principiului constituțional al discriminării. Față de afirmațiile referitoare la încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituție, raportat la art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, Guvernul invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 cu privire la regimul special al pensiilor militare de stat. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 20 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:a)3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; … b)6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; … c)9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.“ …  … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, precum și prevederile art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, privind proprietatea. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea unor texte de lege în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 65 și 66, Curtea, examinând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum și la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora „legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia“. … 16.De asemenea, Curtea a apreciat că sunt aplicabile și cele reținute prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit cărora „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“. … 17.Curtea apreciază că cele reținute prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, astfel că se impune aceeași soluție, de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Sandu Ichim în Dosarul nr. 18.188/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește