DECIZIA nr. 322 din 18 mai 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Matei Gheorghe în Dosarul nr. 677/46/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 584D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate sunt norme clare, previzibile pentru destinatarul lor, în speță judecătorul fiind cel care trebuie să aprecieze cu privire la întrunirea condițiilor de admisibilitate în vederea sesizării instanței supreme. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 677/46/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Matei Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii autorului excepției de anulare a unui raport de evaluare a conflictului de interese întocmit de Agenția Națională de Integritate, aflată în stadiul procesual al recursului. În cadrul recursului a fost solicitată sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“ nu este definită de legiuitor într-o manieră clară, predictibilă, în acord cu competențele specializate și separația puterilor în stat, astfel încât să se distingă cu claritate voința reală a legiuitorului. Prin lipsa unei legi clare, accesibile se încalcă principiile unui proces echitabil, potrivit principiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.Legiuitorul trebuie să reglementeze din punct de vedere normativ atât cadrul de desfășurare a procesului, cât și definiția fiecărui concept nou, precum și cadrul de desfășurare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu prezentarea modului concret de realizare și cu definirea fiecărei condiții, noțiuni, sintagme. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Folosirea sintagmei „chestiune de drept“, instituirea de către legiuitor a unor condiții de admisibilitate a cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile, precum și lipsa unei definiri suplimentare a acestora, raportat la rolul care revine instanței de judecată, de a aprecia întrunirea acestor condiții, nu contravin niciuneia din dispozițiile constituționale invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat și reținut în Decizia nr. 366 din 2 iunie 2016, în sensul inadmisibilității excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea se invocă și dispozițiile art. 37 privind unitatea terminologică și ale art. 69 privind interpretarea legală din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate în ceea ce privește invocarea prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție cu motivarea că nu sunt definite sintagmele „chestiunea de drept“ și „de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“ la care face referire textul de lege criticat, astfel încât nu sunt oferite garanțiile unui proces echitabil, Curtea apreciază că această critică este neîntemeiată. Referitor la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituțională, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragraful 107, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Marii Britanii, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat și, mai mult, poate da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Prin urmare, existența unor probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. … 15.De asemenea, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a mai reținut că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, sau Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi Srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109, citate în Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 47). … 16.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că, fără a defini în mod exhaustiv „chestiunea de drept“ în privința căreia se solicită instanței supreme să pronunțe o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu sau „de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, dispozițiile art. 519 – Obiectul sesizării din Codul de procedură civilă indică anumite criterii care să conducă la circumstanțierea conținutului acestor sintagme, respectiv soluționarea pe fond a cauzei respective să depindă de chestiunea de drept invocată, aceasta să fie nouă, respectiv asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.  … 17.Așadar, analizate în ansamblul reglementării din care face parte, respectiv capitolul II – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cuprins în titlul III din Codul de procedură civilă, prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate astfel încât să permită destinatarilor interpretarea și aplicarea lor, dată fiind și calitatea acestora, respectiv judecători membri ai unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. … 18.Astfel, instituirea unor condiții de admisibilitate a cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile, raportat la rolul care revine instanței judecătorești, de a aprecia întrunirea acestor condiții, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 19.Mai mult, nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, având în vedere și faptul că art. 520 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de judecată a unei astfel de cereri, prevede că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face după dezbateri contradictorii, prin încheiere care cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării, punctul de vedere al completului de judecată și punctul de vedere al părților. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Matei Gheorghe în Dosarul nr. 677/46/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 mai 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește