DECIZIA nr. 320 din 30 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Molnar Tibor în Dosarul nr. 517/96/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 762D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.595D/2021 și nr. 2.540D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Grigore Gheorghe în Dosarul nr. 694/42/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Luminița Adriana Temea în Dosarul nr. 368/32/2020/a1 al aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal, în Dosarul nr. 1.595D/2021, se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, Grigore Gheorghe, asistat de avocat Lucian Chirilă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa autoarei excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.540D/2022, precum și lipsa Agenției Naționale de Integritate, parte în ambele dosare. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate Grigore Gheorghe sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.595D/2021 și nr. 2.540D/2022 la Dosarul nr. 762D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În esență, invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii și susține că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017, nu respectă aceste exigențe. Astfel, până în 2017, a existat o succesiune de acte neclare și incoerente, printre care Legea nr. 161/2003, care prin art. 87 alin. (1) lit. d) interzicea primarilor și viceprimarilor exercitarea anumitor funcții, cum sunt funcțiile de membri în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat, deși, potrivit legii, exista o obligație de a face parte din aceste consilii de administrație. Lipsa de claritate și previzibilitate a acestor dispoziții produce efecte și astăzi. Chiar legiuitorul, în anul 2017, a modificat acest text de lege, deoarece incompatibilitatea prevăzută de acesta încălca dispozițiile Legii finanțelor publice și ale Legii administrației publice locale. Incompatibilitatea, odată constatată, conduce la limitarea anumitor drepturi, or, această limitare afectează capacitatea persoanei, iar, potrivit art. 6 din Codul civil, elementele privind capacitatea pot ultraactiva, deci principiul neretroactivității legii nu vizează și asemenea texte de lege. Referitor la articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii-remediu (calificate ca atare în doctrină), și anume o decizie interpretativă, în sensul că articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu sunt definitive, sens în care norma juridică civilă poate retroactiva, potrivit Codului civil, în momentul în care afectează capacitatea persoanei.  … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind, în esență, că normele criticate sunt clare și previzibile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Decizia nr. 216 din 16 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 517/96/2016, și prin încheierile din 26 martie 2021 și din 23 iunie 2022, pronunțate în dosarele nr. 694/42/2017/a1 și nr. 368/32/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, respectiv cu aceleași prevederi și cele ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Molnar Tibor, de Grigore Gheorghe și de Luminița Adriana Temea în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a rapoartelor privind constatarea stării de incompatibilitate, emise de Agenția Națională de Integritate. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu au fost adaptate de legiuitor noii realități juridice create prin adoptarea Legii nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, lege specială în domeniul exercitării demnităților publice locale, precum și a Legii educației naționale nr. 1/2011. Prin adoptarea Legii nr. 128/2017, s-a exceptat de la regimul incompatibilităților situația care a generat emiterea raportului de evaluare contestat în cauză. … 10.Prin modificările succesive aduse normelor care reglementau exercitarea funcției de viceprimar, textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 (forma inițială) a creat o serie de inadvertențe, fiind lipsit de claritatea, accesibilitatea sau previzibilitatea legii, încălcând astfel principiul securității raporturilor juridice și principiul legalității, fiind contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 11.Faptul că în practica activității de evaluare, Agenția Națională de Integritate a identificat sute de cazuri de incompatibilitate a viceprimarilor – care aveau, prin efectul legii, și calitatea de consilieri locali – exercitând, în temeiul legii, și calitatea de membri în consiliile de administrație ale unităților școlare demonstrează lipsa de claritate și previzibilitate a legii, încălcându-se, astfel, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Însuși legiuitorul a recunoscut, în expunerea de motive a Legii nr. 128/2017, lipsa de claritate a art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Mai trebuie avută în vedere neconcordanța generată de dispozițiile art. 96 alin. (2) și (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011 privitoare la obligativitatea participării unui reprezentant al consiliului local în consiliile de administrație ale unităților școlare și preșcolare. … 12.În ceea ce privește neconstituționalitatea articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, se susține că adoptarea textului modificator al art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu elimină integral neconstituționalitatea vechiului text. Totodată, dat fiind faptul că starea de incompatibilitate se definitivează în momentul finalizării procedurii judiciare de contestare a raportului de evaluare, fiind în situația de facta pendentia, noul text este lipsit de claritate și predictibilitate juridică, putând genera interpretări discriminatorii. Astfel, constatarea stării de incompatibilitate determină activarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative vizând interdicția de a ocupa timp de 3 ani funcțiile respective, iar „afectând capacitatea civilă, legea nouă ar trebui să retroactiveze deoarece, astfel, interdicția generată de starea de incompatibilitate nu s-ar aplica“. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii. … 13.În concluzie, pentru evitarea lipsei de predictibilitate, dar și pentru evitarea unor situații discriminatorii în raport cu alți primari aflați în situații similare, se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu s-au definitivat. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare din Dosarul nr. 762D/2020, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Din analiza notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate rezultă că acesta critică, la fel ca autorii excepției din dosarele nr. 1.595D/2021 și nr. 2.540D/2022, atât dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cât și pe cele ale articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. … 19.Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aveau, în forma inițială, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (…) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. Ulterior, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:“. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. … 20.De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu următorul cuprins: „Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…) 2. La articolul 87 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: «d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;»“. … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii.  … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acelorași dispoziții de lege, criticate din aceleași perspective, prin Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022. … 23.Cu privire la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, Curtea a invocat cele statuate prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, sau Decizia nr. 45 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 3 mai 2019, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, la paragraful 15 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, precitată, Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). … 24.Curtea a mai reținut, la paragraful 16 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, că prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al unei instituții publice. În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar, și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa în materie, a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. … 25.Totodată, Curtea a decis că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, de protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). … 26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Referitor la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, prin Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, paragraful 22, Curtea a reținut că autorii excepției solicită pronunțarea unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, așa cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, este constituțional numai în măsura în care prevederile sale se aplică și situațiilor în care rapoartele de evaluare a stării de incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu s-au definitivat. … 28.Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa cu privire la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească analizează aplicarea legii la cazul dedus judecății (a se vedea în acest sens Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că interpretarea și aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 34 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iunie 2020, paragraful 27). … 29.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de aplicarea legii. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25). … 30.În concluzie, prin Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, paragraful 25, Curtea a reținut că stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei, ca urmare a aplicării legii în timp, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile. … 31.Având în vedere că, referitor la dispozițiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017, critica formulată de autorii excepției vizează modul de aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză, mai exact de aplicarea legii în timp. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a acestora este inadmisibilă în temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Molnar Tibor, de Grigore Gheorghe și de Luminița Adriana Temea în dosarele nr. 517/96/2016, nr. 694/42/2017/a1 și nr. 368/32/2020/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește