DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 5.122/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.036D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent menționează că autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise în susținerea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că beneficiul acordat de art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 este prevăzut doar ca o posibilitate, iar faptul că Casa Națională de Pensii Publice are competența de a stabili criteriile de acordare nu este contrar art. 50 din Constituție, invocat de către autorul excepției.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.122/30/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marius-Sabin Miron întro cauză având ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea pârâtei la acordarea anuală a unui bilet gratuit pentru tratament de recuperare medicală. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate permit ca o simplă entitate administrativă, și nu puterea legislativă și/sau executivă, să modifice sau să anuleze alte legi. În acest fel, prin stabilirea unor criterii de acordare a biletelor de tratament recuperator de către această entitate administrativă se prejudiciază dreptul la sănătate. Persoanele cu handicap grav beneficiază, în temeiul art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de bilete gratuite de tratament balnear. Dar, prin stabilirea unor criterii de către entitatea administrativă care nu țin cont de gravitatea bolii, acest drept este anihilat, încălcându-se art. 4 din Constituție. Un astfel de criteriu de acordare a biletului de tratament balnear stabilit de către președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) constă în beneficiul sau, după caz, lipsa acestuia, în cei 2 ani anteriori celui pentru care se solicită tratamentul. Acordarea anuală a dreptului la tratament balnear persoanelor cu handicap grav nu reprezintă o favoare, având în vedere că, pentru anul în care nu i se acordă biletul, persoana cu handicap grav oricum nu se va bucura de același nivel de sănătate ca al unui pensionar care nu are un handicap grav și care, pentru anul respectiv, va beneficia de tratament gratuit.  … 7.De asemenea, susține că, prin ordin al președintelui CNPP, această instituție își rezervă dreptul de a nu răspunde unei cereri de acordare a biletului la tratament balnear, iar în condițiile în care acest refuz nu poate fi atacat în justiție, se încalcă dreptul la un proces echitabil. Precizează că, într-un proces anterior tot cu Casa Județeană de Pensii Timiș, s-a pronunțat o hotărâre – care beneficiază de autoritate de lucru judecat – prin care s-a stabilit obligația acestei instituții de a răspunde cererii formulate de către autorul excepției. Cu toate acestea, entitatea administrativă nu a răspuns cererii formulate în anul 2019 de către autorul excepției de acordare a tratamentul balnear, acesta fiind motivul pentru care nu a efectuat acest tratament în anul respectiv.  … 8.În final, susține că prin prevederile criticate se ajunge la situația în care statul român își încalcă obligația prevăzută de art. 50 din Constituție referitor la protecția persoanelor cu handicap.  … 9.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece standardele de referință invocate nu impun statului să asigure persoanelor cu dizabilități tratament medical de recuperare necondiționat, așa cum pretinde autorul excepției.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut: „Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin al președintelui CNPP [subl. noastră Casa Națională de Pensii Publice]“. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitor la statul român, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 privind dreptul la integritate fizică și psihică, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, precum și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și unei serii de prevederi din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta Socială Europeană revizuită și Convenția pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că este legitimă din punct de vedere constituțional practica legiuitorului primar de a delega către autoritățile administrative autoritatea de a adopta reglementări cu caracter normativ. Astfel, prin Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2021, paragraful 21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 21 iunie 2022, Curtea Constituțională a statuat că în niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deține prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca și alte autorități să aibă posibilitatea de a emite reglementări generale, în condițiile și limitele stabilite prin actul de reglementare primară în temeiul căruia sunt adoptate. De altfel, adoptând Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, legiuitorul a acceptat posibilitatea ca autoritățile administrative să emită reglementări generale care, în terminologia Legii nr. 554/2004, poartă denumirea de acte administrative cu caracter normativ [a se vedea, în acest sens, definiția oferită de art. 2 alin. (1) lit. c) din această lege]. … 16.Cu referire la critica prin care face referire la evoluția litigiului cu CNPP, Curtea observă că, în realitate, autorul excepției de neconstituționalitate critică conduita procesuală efectivă a autorității administrative în raport cu cererile pe care i le-a adresat. Or, Curtea Constituțională nu are atribuția de a verifica astfel de aspecte, ci exclusiv reglementarea de drept primar care a stat la baza unor astfel de conduite. Prin urmare, această critică ridică o simplă chestiune de aplicare a art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 care, așa cum în mod constant a statuat Curtea Constituțională, este de competența instanțelor judecătorești.  … 17.În final, autorul arată că prin prevederile criticate se ajunge la situația în care statul român își încalcă obligația prevăzută de art. 50 din Constituție. Cu referire la această critică, Curtea reține că, într-adevăr, puterea constituantă a impus statului să ofere un tratament special persoanelor cu handicap prin raportare la toți titularii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituție, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. În art. 50 teza a doua din Constituție, puterea constituantă a indicat și modalitatea efectivă prin care statul trebuie să asigure îndeplinirea acestui obiectiv, respectiv „Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor“. Analizând conținutul acestor prevederi, Curtea reține că, în mod evident, acestea lasă statului o anumită marjă de apreciere, inevitabil, a conținutului concret al tuturor acestor acțiuni normative pe care trebuie să le întreprindă statul. În cauza de față, în exercitarea acestei marje de apreciere, legiuitorul a decis, prin prevederile criticate, să delege președintelui CNPP atribuția de a aproba criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor.  … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 5.122/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește