DECIZIA nr. 320 din 10 mai 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 640^1 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Stan în Dosarul nr. 2.940/200/2016 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.101D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că procedura instituită prin dispozițiile legale criticate este una necontencioasă, în care judecătorul nu judecă fondul cauzei, ci face doar o formalitate necesară punerii în executare de către organul competent. Așadar, drepturile părților nu sunt puse în discuție în cadrul acestei proceduri, astfel încât apreciază că nu se produce nicio încălcare a dispozițiilor constituționale invocate. Menționează și jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011 și Decizia nr. 389 din 26 aprilie 2012.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.940/200/2016, Judecătoria Buzău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 640^1 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Stan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece instanța se pronunță fără citarea debitorului. Așadar, în această primă fază procesuală, doar una dintre părți se adresează instanței acuzând cealaltă parte de neîndeplinirea unei obligații, fără ca aceasta din urmă să se poată apăra. De altfel, legea recunoaște dreptul creditorului de a ataca încheierea de respingere a cererii de învestire cu formulă executorie, însă debitorul nici măcar nu este înștiințat de această procedură. … 6.Chiar dacă legalitatea încheierii prin care se dispune învestirea cu formulă executorie poate fi contestată pe calea contestației la executare, efectele sale încep să curgă, fiind astfel deja afectate drepturile debitorului. … 7.Judecătoria Buzău – Secția civilă opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții, îl reprezintă dispozițiile art. 640^1 alin. (4) și (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Soluția legislativă cuprinsă în aceste dispoziții, în urma republicării Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluată în art. 641 – Învestirea cu formulă executorie alin. (4) și (5), texte asupra cărora Curtea urmează a se pronunța prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins:(4)Încheierea prin care se respinge cererea de învestire cu formulă executorie poate fi atacată numai cu apel de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.(5)Încheierea prin care se admite cererea de învestire cu formulă executorie nu este supusă niciunei căi de atac, dar legalitatea acesteia poate face obiectul contestației la executare. … 14.Curtea observă că, ulterior, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a fost adoptată, pentru conformarea cu exigențele Legii fundamentale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016, prin care s-a realizat o schimbare conceptuală în privința formalităților premergătoare începerii executării silite propriu-zise, în sensul atribuirii, în competența instanțelor judecătorești, a soluționării cererilor de încuviințare a executării silite. Totodată, prin același act normativ a fost eliminată învestirea cu formulă executorie, ca procedură de sine stătătoare, cu mențiunea că formula executorie este cuprinsă în partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de instanța de executare. Actualul art. 641 are un alt domeniu de reglementare, respectiv înscrisurile sub semnătură privată. … 15.Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile legale care continuă să își producă efecte juridice și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că încheierile de învestire cu formulă executorie, contestate prin contestația la executare, sunt din datele de 18 și 25 martie 2015, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, în motivarea excepției, este invocat în mod implicit și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragrafele 15-18, a statuat că dispozițiile art. 641 din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la învestirea cu formulă executorie. Această instituție a fost consacrată prin dispozițiile art. 269 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 374 alin. 1 din cod stabilind, inițial, că nicio hotărâre nu se poate executa dacă nu este învestită cu formula executorie prevăzută la art. 269 alin. 1, iar, ulterior, după modificările aduse prin Legea nr. 459/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 13 decembrie 2006, că hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută la art. 269 alin. 1. De asemenea, art. 374^1 din cod, cuprinzând o normă cu caracter general, prevedea că „Înscrisurile cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula executorie“.  … 18.Cu privire la învestirea cu formula executorie, Curtea, în jurisprudența sa referitoare la prevederile corespondente din Codul de procedură civilă din 1865, a reținut că aceasta este un ordin dat în numele Președintelui României organelor de executare, agenților administrativi și procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare. Așa fiind, rezultă că Președintele României, ca șef al puterii executive, dă structurilor acesteia un ordin care are semnificația colaborării puterilor statului la aplicarea Constituției și a legilor, ceea ce nu înfrânge principiul constituțional al separației puterilor în stat (a se vedea Decizia nr. 162 din 21 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 14 decembrie 1999, sau Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012). De asemenea, Curtea a statuat că, „în cadrul procedurii de învestire cu formula executorie a hotărârilor judecătorești, instanța nu judecă fondul cauzelor, ci îndeplinește o formalitate necesară punerii în executare a acestora de către organele competente. Prin urmare, în această fază procesuală nu sunt puse în discuție drepturi sau interese ale părților […]“ (Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011, precitată).  … 19.Odată cu intrarea în vigoarea a noului Cod de procedură civilă, la 15 februarie 2013, legiuitorul a renunțat la exigența învestirii cu formulă executorie, astfel încât nici hotărârile judecătorești și nici înscrisurile cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu nu mai sunt supuse învestirii cu formulă executorie, ele fiind supuse doar încuviințării executării silite la instanța de executare. După intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, legiuitorul a reintrodus învestirea cu formulă executorie numai în privința titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătorești, această operațiune fiind realizată de judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părților.  … 20.Având în vedere cele anterior arătate, Curtea a observat o lipsă de stabilitate a normelor juridice care reglementează instituția învestirii cu formulă executorie, acestea fluctuând în mod radical într-un interval temporal mai mic de 2 ani. Soluția legislativă la care s-a ajuns, respectiv învestirea cu formulă executorie numai a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătorești, în privința căreia jurisprudența anterior citată a Curții își păstrează valabilitatea, respectă, în sine, exigențele art. 124 și 126 din Constituție referitoare la înfăptuirea justiției și competența instanțelor judecătorești, întrucât acestea, bucurându-se de garanțiile de independență și imparțialitate, certifică faptul că aceste înscrisuri sunt apte, din punct de vedere juridic, să fie valorizate prin executare silită, așadar, de a fi titluri executorii; în acest sens, art. 641 alin. (3) din cod menționează că instanța judecătorească verifică dacă „înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege“. În consecință, numai prin mijlocirea instanțelor judecătorești se poate da un ordin în numele Președintelui României organelor de executare, agenților administrativi și procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare. Acest ordin confirmă forța executorie a înscrisului și deschide posibilitatea creditorului de a apela la forța de constrângere a statului. Așadar, punerea în executare silită a titlului executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, este condiționată, în primul rând, de învestirea sa cu formulă executorie, iar, în al doilea rând, de cererea de executare silită formulată de către creditor și încuviințată de executorul judecătoresc. În schimb, hotărârile judecătorești prevăzute la art. 632 alin. (2), art. 633 și art. 634 din cod nu sunt supuse acestei formalități, întrucât este de la sine înțeles că acestea, fiind titluri executorii și ținând seama de faptul că emană în mod direct de la puterea judecătorească, dau posibilitatea creditorului de a apela la agenții puterii executive în vederea executării silite. De aceea, în privința hotărârilor judecătorești, creditorul trebuie să formuleze doar o cerere de executare silită.  … 21.De asemenea, soluția legislativă cuprinsă în textul analizat este în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și art. 124 din Constituție, întrucât autoritatea care dispune învestirea cu formulă executorie – procedură necontencioasă – este o instanță judecătorească, care, la rândul său, beneficiază de garanțiile de independență și imparțialitate inerente dreptului la un proces echitabil. Totodată, lipsa citării părților respectă exigențele art. 21 din Constituție, având în vedere că această procedură nu vizează drepturile sau interesele părților.  … 22.Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.În plus, distinct de cele reținute prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea reține că normele legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalității și nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 24.Totodată, faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie nu este supusă niciunei căi de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii, potrivit art. 129 din Legea fundamentală. … 25.De asemenea, debitorul poate, potrivit art. 641 alin. (5) din cod, să introducă contestație la executare, ceea ce oferă celor interesați sau vătămați, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie pe motive de legalitate. … 26.Faptul că acest drept este corelat cu exercițiul căii de atac a contestației la executare nu reprezintă un impediment real, sub aspect constituțional, al accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a unei căi de atac, și să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Stan în Dosarul nr. 2.940/200/2016 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 641 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Buzău – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește