DECIZIA nr. 32 din 19 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Șerban și Simona Delia Șerban în Dosarul nr. 1.068/59/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 186D/2018. … 2.La apelul nominal, pentru autorii excepției, răspunde avocatul Toma Adrian Oprescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Consideră, astfel, că soluția pronunțată în contestația în anulare trebuie să fie supusă unui al doilea grad de jurisdicție, întrucât această cale extraordinară de atac poate fi asimilată unei acuzații în materie penală. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, deoarece vizează judecarea pe fond a contestației în anulare, iar nu etapa verificării admisibilității în principiu a acestei căi extraordinare de atac, așa cum este cazul în speță. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.068/59/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Emil Șerban și Simona Delia Șerban cu ocazia soluționării apelului împotriva hotărârii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o contestație în anulare.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât, „în cazul contestațiilor în anulare respinse, hotărârea de respingere echivalează cu o declarație de vinovăție, care trebuie supusă dublului grad de jurisdicție“. Consideră că, „având în vedere că această cale extraordinară de atac are ca finalitate anularea hotărârii judecătorești atacate, precum și motivele invocate în susținerea ei, potrivit art. 426 din Codul de procedură penală, hotărârea pronunțată echivalează, fără dubiu, cu declararea vinovăției penale a unei persoane“. Or, „în cazul contestațiilor în anulare formulate împotriva unei decizii din apel, declarația de vinovăție cuprinsă în hotărârea de respingere nu are cale de atac la jurisdicția superioară“. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală – referitoare la căile de atac în materia contestației în anulare – vizează exclusiv hotărârile pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu. În ceea ce privește contestațiile în anulare care nu au fost admise în principiu, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor de lege criticate rezultă că hotărârea de respingere nu este supusă vreunei căi de atac, aspect subliniat de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 5 din 4 martie 2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Soluția neatacabilității acestui tip de hotărâri este una logică și rațională, impusă de principiul securității raporturilor juridice, ce permite desființarea unor hotărâri penale definitive, pe calea contestației în anulare, numai pentru erori grave de procedură. Prin urmare, ceea ce se examinează în mod direct în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare nu este vinovăția sau nevinovăția inculpatului, ci respectarea procedurii de judecată, cu asigurarea tuturor garanțiilor impuse de dreptul la un proces echitabil. Analiza vinovăției sau nevinovăției inculpatului se poate face numai după admiterea în principiu urmată de admiterea pe fond a contestației în anulare, când se trece la rejudecarea cauzei. Tocmai de aceea legiuitorul nu a prevăzut cale de atac decât în situația rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestației în anulare, statuând că sentințele pronunțate în rejudecare sunt supuse apelului – situație incidentă atunci când contestația este întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. b) și i) din Codul de procedură penală -, iar deciziile date în apel sunt definitive – situație incidentă atunci când contestația este întemeiată pe celelalte cazuri reglementate de prevederile art. 426 din Codul de procedură penală. Ca atare, nu se poate reține că dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală ar contraveni prevederilor art. 20 din Constituție, prin raportare la dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, în analiza admisibilității în principiu a contestației în anulare nu se statuează asupra vinovăției unei persoane și, prin urmare, raportat și la caracterul extraordinar al căii de atac, dublul grad de jurisdicție în această situație ar fi nejustificat.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(4) Sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 2 referitor la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată – în ceea ce privește cadrul procesual în care a fost ridicată aceasta – că, prin Decizia penală nr. 20/A/CC din 19 septembrie 2017, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 838 din 5 iulie 2016 și a Încheierii din 18 iulie 2016, pronunțate în Dosarul nr. 8.242/108/2013 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală. Împotriva hotărârii de respingere a contestației în anulare au formulat apel contestatorii, iar cu ocazia soluționării apelului aceștia au ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală. … 14.Curtea observă că prevederile art. 432 din Codul de procedură penală stabilesc procedura de judecare a contestației în anulare, procedură care este aplicabilă ulterior verificării admisibilității în principiu. Așadar, dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală – referitoare la calea de atac în materia contestației în anulare – vizează exclusiv hotărârile pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu. Or, cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate privește o hotărâre judecătorească prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o contestație în anulare. Așadar, cauza de față vizează etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă care nu intră în sfera de aplicare a textului de lege criticat, fiind reglementată de prevederile art. 431 din Codul de procedură penală. … 15.Aceasta înseamnă că dispozițiile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală – care stabilesc calea de atac în procedura de judecare a contestației în anulare – nu au legătură cu soluționarea cauzei. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“.  … 16.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 432 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Șerban și Simona Delia Șerban în Dosarul nr. 1.068/59/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește